Revin la discuţia apărută după proiectul de lege al lui Funar şi Ghişe, deoarece majoritatea articolelor s-au limitat la miştouri ieftine, iar reacţia mass-mediei a fost doar de indignare exagerată. În mod normal, discuţia ar fi trebuit canalizată spre responsabilitatea mass-mediei. Când vine vorba de reglementare, “organele” de presă sar indignate şi ne pun placa aia cu “ele sunt instituţii private, orientate spre profit”, nu e treaba lor să facă educaţie. Corect, numai pe jumătate. Nu este treaba lor să facă educaţie, dar asta nu înseamnă că nu au o responsabilitate.

Citeşte restul articolului…

Hotărârea de ieri a Senatului, poate cea mai ciudată dovadă de inteligenţă de care poate da dovadă un politician, a stârnit un val de indignare în rândul cavalerilor apocalipsei jurnaliştilor, care au început să se lamenteze că li se încalcă libertatea, că apare cenzura. Organizaţiile de ziarişti, care în alte cazuri dorm bine-mersi, au sărit rapid cu comunicate apocaliptice de parcă de mâine încolo vom ajunge mai ceva ca pe vremea lui Ceauşescu (perioadă în care mulţi dintre guriştii de azi prosperau proslăvind Paridul şi Conducătorul MultIubit). Chiar şi în blogosferă am citit preponderent opinii negative (ştiu, tentaţia de a face mişto de Funar este ireprimabilă).

Adevărul este că avem de a face cu un adevărat atentat la adresa unei prese care nu cunoaşte decât un singur ton, cel apocaliptic. Orice chestie se transformă într-o tragedie naţională din care nu avem altă scăpare decât un sepuku colectiv. De aceea ambele televizoare din casă stau doar pe desene animate. Singura opinie de bun simţ pe care am găsit-o e la Andrei Roşca. Şi, desigur, la Caragiale. “Este o criză, mă-nţelegi, care poţi pentru ca să zici că nu se poate mai oribilă… S-a isprăvit…”

După ce au epuizat toate temele poteţiale de campanie, democraţii şi-au focusat discursul pe teme economice, acolo unde liberalii stau excelent (nu neapărat ca urmare competenţei guvernamentale). Temele economice vor forţa guvernul “să se apere”, scoţând în evidenţă creşterea economică, creşterea pensiilor şi a salariilor, investiţiile străine, faptul că sănătatea şi învăţământul beneficiază de fonduri record.

Primesc un spam de la hostgator-romania. În josul lui, e un link de unsubscribe. Parcă lipseşte ceva de-acolo. Unde este locul pentru CNP? Pentru seria de la buletin? Culoarea preferată? Venit pe familie? Credite la bănci? Păi se poate măi băieţi? Ia, vă rog, remediaţi situaţia!

Au început să apară primele rezultate de la BRAT care indică scăderi ale ziarelor quality. La unele, scăderea este cronicizată, la altele e ceva nou. Una din explicaţii este foarte simplă: a crescut foarte mult preţul. Practic, nu mai este ziar fără un cd/dvd cu filme sau muzică, ceea ce face ca preţul “de tarabă” să ajungă şi la 10 lei, ceea ce este foarte mult. OK, ocazional, merge, dar nu poţi avea inserturi în fiecare zi (cum are Jurnalul Naţional). Deja dacă te uiţi la chioşcurile de ziare vezi că sunt atârnate mai multe cărţi/cd-uri/dvd-uri decât ziare şi reviste, ceea ce înseamnă că fie ziarele + insertul nu se vinde, fie că ziarul se vinde fără insert. Oricum ai da-o, tactica de marketing e păguboasă şi ar trebui să fie revizuită.

În momentul de faţă, Ludovic Orban are potenţialul de a deveni un “Theodor Stolojan” cu efecte la fel de falimentare pentru el şi pentru grupul de politicieni de seră care îl încurajează. Pentru Ludovic Orban, simplul fapt că cele două cotidiane care îl linşau astă-iarnă nu mai pot acum de dragul său ar trebui să fie un semnal de alarmă, fiindcă, spre deosebire de Stolojan, ştiu că lui Orban chiar îi pasă de PNL.

Citeşte restul articolului…

O parte din ele le-am tras în articolul de după primul tur, altele s-au impus după cel de-al doilea şi după reacţia partidelor la aflarea rezultatelor. Deci…

Citeşte restul articolului…

După meciul de aseară nu-mi dau seama cine este de blamat: Mircea Sandu & comp care au blătuit să ne calificăm sau câţiva jucători care s-au străduit să câştige Italia?

Democraţii îşi bat joc de o bună parte a propriului electorat prin alianţa “imobiliară” cu Gigi Becali, care va uşura campania electorală a PNL şi PSD din toamnă. Şi după ce finul intelectual Mircea Mihăieş a lăudat borduriada, ne aşteptăm cât de curând ca “ambasadorii” Cotidianului să elogieze rafinamentul intelectual al becaliotului. Nici n-ar fi greu, precedentele existând.

Acum că e oficial şi Oprescu a câştigat, câteva întrebări la cald. Cât va dura…

Citeşte restul articolului…