Nu am mai scris de mult ceva consistent. Dincolo de faptul că şi motivaţia de a mai continua a scăzut după 6 ani împliniţi pe 4 ianuarie, crescând în schimb senzaţia de deja-vu şi impresia că mă repet, nici timpul nu-mi mai permite. Firma mea a crescut destul de mult anul trecut şi probabil că anul acesta ritmul se va păstra. Deşi foarte aglomerată la un moment dat, “nişa” de comentariu politic se subţiază, atât numeric, cât şi valoric. Au dispărut mulţi ai căror bloguri le citeam cu plăcere, chiar dacă nu totdeauna eram de acord, alţii au rărit postările. Alţii au încercat să se salveze prin “colectivizare” fără a avea prea mult succes. Se simte o lehamite generală şi asta nu este bine. Este, până la urmă, o înfrângere. Şi asta nu-mi place. Nu plac înfrângerile şi nu sunt genul de om care să renunţe. Şi, aşa cum am reuşit să găsesc timp pentru a merge regulat la sală de la începutul anului, mă voi strădui să mă ţin de ei. Măcar o dată pe săptămână. Citeşte restul articolului…

Cum scandalul din vămi se extinsese periculos de mult, era nevoie de ceva nou care să deturneze atenţia mass-media. Schimbarea lui Boc, un subiect ideal… Deci, mai bine să ascultăm originalul:

Declaraţia inventar de care vorbeam în articolul precedent este un exemplu “de manual” al incompetenţei administrative româneşti. TOATE (absolut toate) informaţiile solicitate acolo există deja la CNAS, mai puţin informaţiile despre plăţi, care sunt la ANAF, care oricum le dă periodic. Dar de ce să punem nişte oameni să muncească eficient, când putem să pune TOATE firmele din România la muncă să ne dea nişte informaţii pe care noi le avem deja (dar [probabil] într-un alt format şi ne e lene să le transformăm). Din “fericire”, imbecilii au renunţat la acel certificat fiscal care avea termen de eliberare mai mare decât termenul limită pentru depunerea declaraţiei. Dacă i-aş suspecta că au unul-doi neuroni, aş zice că o fac înadins ca să amendeze firmele. Dar nu cred că sunt atât de inteligenţi. Pur şi simplu, nimeni nu gândeşte. Ce să mai vorbim de respect pentru contribuabil?

Pe 2 (doi) februarie se publică în Monitorul Oficial un ordin al tâmpitului care conduce CNAS prin care firmele sunt obligate să depună până pe 15 (cincisprezece) februarie o declaraţie. Declaraţie care trebuie depusă însoţită de un document care are termen de eliberare 30 (treizeci) de zile. Deci, firmele au la dispoziţie 9 (nouă) zile lucrătoare, din care au trecut deja 3 (trei). Alte detalii.

Unul dintre cele mai oribile lucruri pe care le-a făcut regimul Traian Băsescu a fost învrăjbirea diverselor categorii. Au trecut prin asta liberalii, ungurii, mogulii, pensionarii, bugetarii, funcţionarii publici, medicii, militarii, gravidele şi nici nu-mi mai aduc aminte ce… Orice măsură împotriva unei categorii de cetăţeni era prevestită de o “pregătire de artilerie” în care tone de rahat sunt zvârlite pentru a-i demoniza. Că unii sunt şpăgari, că alţii au pensii nesimţite, că unii sunt puturoşi, că unele fată pentru banii de la stat… Acum, poliţiştii sunt nişte nenorociţi de beţivi. Până la urmă, poate fi înţeles faptul că, în cazul de faţă, un număr de poliţişti trebuie să părăsească “sistemul” fiindcă nu sunt bani şi guvernul nu ştie cum să-i facă altfel decât prin împrumuturi. Dar de ce trebuie mânjită cu rahat categoria? Azi sunt poliţiştii. Mâine poate fi oricine îi bese mintea lui Băsescu. Încă patru ani de preşedenţie şi din România nu va mai rămâne nimic nemânjit de rahat. Nu că celor mai mulţi dintre compatrioţi nu le-ar plăcea ambianţa…

Altfel, clasa politică românească ar umbla urlând tot timpul. De data asta este vorba de modificările legii electorale. Nu ştiu cum se întâmplă, dar toate modificările sistemului electoral s-au întors împotriva clasei politice. Votul uninominal a distrus PSD şi PD ca partide politice, transformându-le în găşti de baroni locali pe care centrul nu-i mai poate controla. În aceste condiţii s-a ajuns la inexistenţa programelor naţionale care să dea o coerenţă şi o direcţie actului administrativ în favoarea “localului”, care de cele mai multe ori se rezumă la repararea/construirea unei biserici şi la plantarea de panseluţe pe marginea drumurilor şi numai în cazuri ultrafericite câteva parcări sau asfaltări de străzi. Citeşte restul articolului…