Câţi am fost la referendum?

Una dintre cele mai bune metode de a discredita o idee sau o acţiune este de a o apăra cu argumente greşite sau cu oameni compromişi. Eşecul referendumului poate fi explicat şi prin prisma faptului că suspendarea a fost iniţiată de un grup de persoane odioase publicului larg, precum Dan Voiculescu, Nicolae Văcăroiu, Antonie Iorgovan sau Ion Iliescu (sau, dacă preferaţi, de o instituţie nepopulară, Parlamentul).

Calitatea precară a multora dintre aceştia a făcut ca dezbaterea să se poarte în zone dificil de apărat sau pe chestiuni de fineţe, în vreme ce lucrurile cu adevărat reproşabile „unsului lui Dumnezeu” nu prea au fost atinse.

„Păsărica” şi discuţiile despre formarea unui nou guvern au deturnat atenţia de la câteva chestiuni importante referitoare la referendum, care au rămas să fie discutate doar de cei de la Trustul Intact, cale sigură de a le compromite definitiv. Însă faptul că o problemă este semnalată doar de „lingăii lui Felix”, în frunte cu Ion Cristoiu, nu o face automat greşită. Referendumul a lăsat în urmă câteva enigme, la fel ca şi scrutinul din 2004, iar faptul că ultimele două alegeri au avut probleme majore cred că ar trebui să ne pună pe gânduri.

Nici acum nu sunt lămurite acuzaţiile „Unsului lui Dumnezeu” dintre cele două tururi din 2004, acuzaţii care au avut darul de a crea o isterie la vremea respectivă, isterie care poate să fi dus la răsturnarea rezultatului alegerilor.

Revenind la referendum, există câteva ciudăţenii ale cifrelor. Conform datelor demografice, în 2004, populaţia României era de 21,673,328 de persoane, dintre care 5,229,021 sunt persoane până la 19 ani. Din aceştia, trebuie scăzuţi 670,780 reprezentând numărul celor de 18 şi 19 ani şi rezultă o populaţie cu drept de vot de 17,115,087. Cum sporul populaţiei este unul preponderend negativ, această cifră ar trebui în mod normal să scadă. Desigur, din 2004 până în 2007 avem trei generaţii de „decreţei”, adică o diferenţă de cca 100,000 de persoane în plus faţă de generaţiile mai vârstnice, deci, deşi populaţia totală scadă, populaţia cu drept de vot ar trebui să crească. Pe de altă parte însă, MIRA spune că există 18, 212,980 de persoane înscrise pe listele electorale permanente, adică aproape 1,100,000 de persoane în plus, aproape 6% Asta ca să nu mai spunem că BEC a anunţat 2 cifre diferite: 18,212,970, ca fiind populaţia înscrisă pe liste şi 18,301,309 în comunicatul final cu prezenţa la vot.

Întrucât îmi este imposibil să cred că statistica se poate înşela cu peste un milion de persoane, concluzia care se impune de la sine este că pe listele electorale sunt cu până la un milion de persoane în plus. De altfel, nu de puţine ori mass-media a semnalat că pe listele electorale figurează şi morţi sau persoane plecate definitiv din ţară.

Atenţie, nu vorbim aici de numărul românilor aflaţi în străinătate mai mult sau mai puţin oficial, care se regăsesc în cei 17,400,000 (am adăugat eu câte o sută de mii de persoane pentru fiecare an după 2004, deoarece nu am datele exacte de la statistică).

Cred că aproape 900,000 de persoane reprezintă o „marjă de eroare” foarte mare (mai mult sau mai puţin întâmplător, coincide cu cifra anunţată de Băsescu!).

O altă problemă referitoare la participarea la vot la referendum o reprezintă evoluţia participării la vot. Ultima dată anunţată, cea de la ora 17, anunţa o prezenţă la vot de 29%. Participarea totală, 44%. Asta înseamnă că între 17:00 şi 20:00 au votat 15% din alegători, o situaţie mai degrabă anormală dacă ne uităm la comportamentul electoral de la alegerile anterioare. Conform proiecţiilor, cifra participării ar fi trebuit să fie undeva spre 38% (cam atât cât au spus unii că a şi fost). Nu are cum să nu te surprindă coincidenţa diferenţelor 6% în plus la referendum, 6% în plus pe listele electorale!!!

Cum ar fi arătat cifrele de la referendum fără cei 900,000? Participare la vot: 7,235,272, adică 41%. Voturi împotriva demiterii, 5,159,315, adică 71%. Deci, din punct de vedere al scorului, nu s-ar schimba mare lucru, ci doar din punct de vedere al propagandei oficiale care laudă cei un milion de votanţi în plus.

Însă miza nu este desigur referendumul. Urmează doi ani de alegeri, în care cele 1,000,000 de fantome pot însemna o diferenţă foarte mare (Băsescu a câştigat în 2004 cu doar 200,000 de voturi în plus), fiind 6% care adunate la scorul unui partid pot însemna enorm, în condiţiile unei bătălii politice echilibrate.

12 comments to “Câţi am fost la referendum?”
  1. Domnule Cristian Banu, si mie mi se par prea multi cei 18 milioane de pe liste. Totusi, nu vad cum ar putea fi bagate in urne 1 milion de voturi sau chiar cateva sute de mii fara sa se afle, sa se revolte reprezentantii partidelor din sectiile de votare sau din BEJ sau BEC.

  2. Hm, dar de ce trebuie băgate buletinele de vot în urne? E celebră vorba „nu contează cine cum votează, ci cine cum numără voturile”. La nivel naţional sunt 17800 de secţii de votare. Dacă se greşesc la introducere câte 20 de voturi pe secţie, ai dintr-o dată 350,000 de voturi în plus. 20 de voturi la aproximativ 1000 de alegători cât are o secţie de votare nici nu se bagă de seamă şi totul se face din soft, soft care am înţeles că s-a achiziţionat cam dubios.

  3. Si daca chestia cu furturile in 2004 era pe bune si a fost fuserita din diverse motive? Sint unii care susţin în continuare asta si sint motive sa-i credem. Misterul listelor electorale cu niste nume extra da fiori daca ne gindim la brambureala care trebuie sa existe prin sistemul de evidenta a persoanei care sa permita asa ceva. In alta ordine de idei, eu am fost sa votez cu putin inainte de 8 seara, cum au facut si alti prieteni de-ai mei. Si in alti ani am lasat votarea inainte de socializarea de duminica/simbata seara. si de data asta sectia de votare a fost destul de animata, desi nu a trebuit sa stau la coada. Oricum, incrincenarea e atit de mare incit nu se poate discuta nimic fara politizare excesiva si cu mize gen caderi de guvern si alte celea. In lipsa crincena de cadre sint convins ca golurile PD-ului s-ar umple cu clienti imbecili la fel cum s-a intimplat in guvernul Tariceanu II si cum au fost cazuri si in Tariceanu I, totusi nu atit de flagrante (ok, cu exceptia educatiei, unde totusi impresia e de downgrade).

  4. Totusi nimeni de la PSD sau de la PNL nu a vorbit clar despre vreo forma de fraudare. Si au avut observatorii mai pe peste tot. Liberalii au avut atat de multi observatori ca au mai dat oameni si UDMR-ului. Nu asta conteaza…

    Marea problema e ca nu exista o Autoritatea Electorala Permanenta care se faca intre alegeri verificari clare ale listelor de vot si ca nu avem ostatistica bine definita a romanilor care nu sunt in tara. Ar trebui introdus si votul prin posta pentru anumite categorii si in anumite conditii. Si mai ales ne-ar trebui un nou recensamant, cat mai clar, care sa constituie baza pentru liste. Ma crezi ca numai eu am vazut pe liste 4 oameni despre care stiam ca sunt morti?

  5. Aici trebuie făcută o distincţie: nu există ceritudinea că referendumul a fost fraudat, ci doar îndoieli, apărute în urma unor neconcordanţe neexplicate până acum de nimeni.
    Faptul că PNL şi PSD nu au spus nimic de fraudare are mai multe explicaţii:
    – nu au fost interesate de referendum;
    – prostie;
    – teama de a nu părea ridicoli.
    În condiţiile în care există asemenea neconcordanţe între cifre, cred că cineva ar trebui să dea nişte explicaţii fiindcă fraudarea este o posibilitate destul de mare.

    Nu este nevoie de recensământ, am avut unul în 2002, deci, destul de aproape ca cifrele să nu fi evoluat foarte mult. În plus, statistica face măsurători demografice regulat şi în mod cert au datele „la zi”. Dacă nu mă înşel, următorul recensământ ar fi în 2012.

  6. Nu sunt Gica Contra, dar totusi ca sa furi sistematic si eficient ar trebui ca toti oamenii unui partid din structura de administrare a rezultatelor votului sa fie implicati intr-o imensa conspiratie, sa bage toti cateva voturi in plus in procesele verbale „din greseala” fara ca ceilalti sa observe, ar mai trebui ca doar unii sa aiba acces la sistemul informatic care centralizeaza pentru a putea face matrapazlacurile respective. E cam greu.
    Personal, nu cred ca niste alegeri mai pot fi fraudate masiv fara sa se afle totusi, pana la urma. Poate sunt eu mai naiv…

  7. @Roaiters
    Cred că nu ai înţeles. Nu se pune pune problema ca la secţii să se facă vreo ilegalitate, ci la centru, în momentul centralizării datelor, eventual chiar prin soft.
    Aceste inadvertenţe între cifrele de la Statistică, BEC şi MIRA creează premise unei asemenea fraudări. Asta nu înseamnă nepărat că ea s-a făcut sau se va face.

  8. „Faptul că PNL şi PSD nu au spus nimic de fraudare are mai multe explicaţii:
    – nu au fost interesate de referendum;
    – prostie;
    – teama de a nu părea ridicoli.”

    Dl. Banu, ati mai ratat un punct, si vi-l adaug eu:
    – faptul ca ei au fost cei care ar fi avut ceva de fraudat.

    De asemenea, cred ca nu e cazul sa ii acuzam ca:
    – nu au fost interesati de referendum ??? ei l-au inceput ca sa scape de Basescu
    – prostie – asta nu scuza nimic, chiar si celor care sunt prosti din politica nu le lipseste viclenia cat sa nu se gandeasca la asta
    – teama de a nu parea ridicoli… si mai ridicoli, adica?

  9. Pingback: Întrebare de baraj? » PoliTichii de mărgăritar

  10. Pingback: Scurte, de campanie » PoliTichii de mărgăritar

  11. Pingback: Un milion de voturi » PoliTichii de mărgăritar

  12. Pingback: Cutia Pandorei » PoliTichii de mărgăritar

Comments are closed.