Dacă tot a fost ales Traian Băsescu în Republica Moldova cu 90+%, şi în momentul de faţă Republica Moldova nu are preşedinte, ce s-ar întâmpla dacă Parlamentul lor îl alege tot pe Traian Băsescu preşedinte – după modelul binecunoscut al lui Cuza? Nu ştiu Constituţia Moldovei, dar nu cred că ar fi chiar imposibil, vorba americanilor, where there is a will, there is a way.
14 comments to “O idee…”
Ar avea şi Băsescu o realizare.
Articolul 78:
2. Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.
Eu unul sunt de acord sa-l trimitem 10 ani pe Basescu in Moldova.
Mişto asta cu „posedă limba de stat” 😆
Asta cu locuieşte 10 ani pe teritoriul Republicii Moldova e suficient de ambiguă să permită alegerea.
Lasam la o parte chestiunile serioase, juridice.
N-ar fi destul cate porcarii a facut pana acum Basescu, ne mai trebuie sa ne aduca si Rep. Moldova pe cap?
Sunt unul din cei care sustin, nu de ieri, de azi, ca si daca ar fi posibila, o eventuala unire cu Rep. Moldova ar fi o mare prostie.
nu mai bine il dam lor de tot sa scapam odara,poate ii ia cu el si pe VIDEANU,BERCEANU,BOC,HOARA,PORA,UDREA,PATAPIEVICI…
mda, numai asa ne putem invecina cu armata a 14a. Bine ca n-are Base cetatenie moldoveneasca. Totusi a luat 95% din 9000 de voturi, majoritatea moldovenilor viseaza reintregirea URSS nu a Romaniei mari.
Greu de gasit tari mai sarace ca a noastra, io zic sa nu ne oprim doar la Moldova, sa-i luam si pe albanezi.
Hah, ce bine-am râs! 😀
Cristi, esti intr-o dispozitie foarte inspirat umoristica …
Numai ca modelul Cuza nu se potriveste personajului nostru, din cauza ca a umblat prea mult cu ocaua mica! 😛
Ideea aceasta este veche, dacă nu mă înşel de pe vremea lui Constantinescu. A dispărut „subit”, dar motivaţia era intrarea în Nato şi UE. În secundar, dacă îţi aminteşti, era problema economică.
Acum problema nu este la Nato, din contră chiar!, dar pentru UE nu ar fi tocmai OK. Chiar şi pentru noi nu ar fi chiar OK prin prisma trecerii la euro cel târziu în 2014.
Deci concret, tu ce propunere ai?
@Mihnea,
eu cred că problema Moldovei trebuie luată în considerare la modul cel mai serios. Până la urmă, am fost aceeaşi ţară, avem o istorie comună şi aceeaşi limbă. Problema economică nu mi se pare insurmontabilă. Ar fi o piaţă suplimentară de 3-4 milioane de locuitori pentru firmele româneşti care ar reduce rapid (rapid însemnând 5-10 ani) diferenţele.
Eşti mai mult decât optimist! Germaniei i-au fost necesari 10 ani pentru rezolvarea problemelor majore din Est şi tu te aştepţi ca noi să facem acelaşi lucru în 5-10 ani? Şi astăzi Berlinul, cu toate eforturile fantastice depuse în vederea ştergerii diferenţelor, este – în partea sa estică – vizibil un oraş post-comunist.
Eu nu spun că problema este insurmontabilă, dar un astfel de proces va dura 30-50 în cazul nostru! Am zis! (notează undeva pentru posteritate!)
Atunci era alt context, iar diferenţele dintre RFG şi RDG erau mult mai mari, ca să nu mai vorbim de dimensiunile ţărilor… Basarabia reprezintă 3-4 judeţe.
Contextul? Ce context economic era atunci şi ce context economic avem astăzi?
Populaţia RFG era de 4 ori mai mare ca a RDG (63 vs 16 mil), la noi este de 5,5 (22 vs 4 mil). În plus minimizezi diferenţele culturale.
Sigur că vrem cu toţii această unire, dar hai să vedem un plan pe hârtie, ce costuri sunt, cum le putem suporta, etc. Tocmai din acest motiv am întrebat dacă ai o propunere concretă, că la vorbe suntem poporul campion mondial.
@Mihnea
RDG ieşea din comunism şi trebuia să parcurgă etapele către economia de piaţă şi democraţie + schimbările de mentalitate. Acum, Moldova este ieşită de ani buni din dictatură, au un rudiment de economie de piaţă, mentalităţile s-au mai schimbat. Patru milioane de locuitori (din care un milion sunt plecaţi „la munci” sunt mai uşor de integrat decât 16, chiar dacă vorbim de acelaşi factor de multiplicare. Asta despre context.
În ceea ce priveşte planificarea, avem deja experienţa Germaniei şi putem învăţa. Pentru o planificare sunt nevoie de date serioase, economice, sociologice la care nu am acces.
Majoritatea celor din Rep Moldova – cam toţi în afară de Chisinau – regretă comunismul, trăiesc mai prost ca acum 20 de ani şi nu au surse de informaţie din care să priceapă ceva. Apropo, recent constatam că sunt pe ultimul loc in Europa la penetrarea internetului, incredibil dar stau mai prost ca Albania sau Kosovo.
Când ştim cât de puţin au evoluat mentalităţile în România ultimilor două decenii, mi-e greu să cred că această înghiţire va fi atât de uşoară cum ţi se pare ţie. Este vorba de infrastructura care nu se vede – securizarea graniţelor conform UE, sisteme de comunicaţii şi telecomunicaţii, baza armatei etc. , de modificări instituţionale, în fine nu are rost să le enumăr…Dar pentru aceasta trebuie şi să rezolvi problema Transnistriei, probabil doar cedând-o, iar aici sunt alte sensibilităţi.
Ţine minte ce am spus mai devreme: 30-50 de ani şi vorbim la pensie 🙂