Limita cercului

Privind zbaterile interne din partidele româneşti, te izbeşte, cu o violenţă aproape fizică, un lucru. Partidele româneşti au intrat într-o criză masivă de lideri. În PD, jocurile sunt făcute de Blaga, Berceanu, Băsescu şi Videanu. În PSD, pentru preşedenţie se bat Năstase şi Mitrea. În PNL, Antonescu e încercat de Tăriceanu. Nici o noutate. În materie de resurse umane, partidele noastre nu au depăşit anul 2000. Pentru PSD, o victorie a lui Năstase înseamnă o întoarcere în timp. O întoarcere de care partidul nu are nevoie şi care îl va costa scump. Omul acesta nu vrea să înţeleagă că – dincolo de prostănăciile lui Mircea Geoană – o parte, destul de însemnată, din înfrângerea lui i se datorează fix lui şi lui Ion Iliescu. Vizita la Vântu a contat cel puţin la fel de mult ca mandatul 2000-2004 sau cele ale lui Ion Iliescu.

2 comments to “Limita cercului”
  1. Indiferent care ar fi limita, tot cerc ramane. Aceasta hora creata pe baza de nepotism, relatii de prieteni si relatii de afaceri.

Comments are closed.