Mircea Geoană ratează cu brio încă o ocazie de a deveni bărbat politic şi se umple de ridicol. Când toată lumea se aştepta să dea de pământ cu Ion Iliescu & The Dinosaurs, Mirciulică se blegeşte. Amuzant la domnul Geoană este tonul serios şi matur cu care a făcut anunţul că îl iartă încă o dată pe Ion Iliescu şi că în loc să lămurească situaţia din partid aşa cum se aştepta toată lumea, au pus batista pe ţambal.
Desigur, faptul că Traian Băsescu a sugerat PSD-ului să renunţe la balasturile reprezentate de Ion Iliescu, poate fi de natură a induce în PSD o reacţie de respingere, însă asta nu înseamnă că nu are dreptate. De fapt, acesta este şi marele atu al lui Traian Băsescu, care îl face popular şi printre oameni care altfel nu ar avea ce căuta în tabăra sa. Preşedintele ştie să-şi aleagă perfect victimele. O fi Adrian Năstase victima incompetenţei procurorilor, dar după o ghiduşie precum cea cu moştenirea mătuşii Tamara este greu să te mai prezinţi ca fiind imaculat. O fi anchetând DNA-ul pe criterii politice (mă rog, nu ancheta este politizată, ci timingul, atâta vreme cât numeroase alte dosare „interesante” zac uitate prin sertarele procurorilor după cum aflăm din raportul CSM), însă ministrul Păcuraru pare să o fi comis cu adevărat, la fel şi Traian Remeş. O avea dreptate Chiuariu în tentativa sa de demitere a lui Ţuluş, însă modul în care a procedat îl descalifică. O fi fost declaraţia lui Băsescu referitoare la Vosganian incorectă politic, dar asta nu-l face pe acesta mai competent ca ministru.
Trebuie să recunosc că este foarte greu să aperi victimele lui Traian Băsescu, chiar şi când sunt practic nevinovate (Theodor Atanasiu, Chiuariu, Cioroianu) în condiţiile în care şi mass-media a tăbărât pe ei transformându-i în duşmani ai poporului, însă ceea ce nu trebuie uitat este că niciodată scopul nu poate scuza mijloacele. Nu poţi face dreptate… încălcând legea. Nu poţi pretinde că lupţi contra corupţiei prin arestări de sâmbătă seara (pe vremea lui Năstase erau vinerea) şi descinderi de mascaţi în prime-time TV. Tocmai datorită acestor practici un Adrian Năstase se dă victimă a „poliţiei politice” şi găseşte chiar şi adepţi.
Datorită acestui mod de a face politică este Traian Băsescu şi PD-ul izolat pe scena politică (fiindcă, în mod normal PD-ul şi PSD-ul ar fi trebuit să ia în calcul posibilitatea unor „defecţiuni” şi să-şi asigure sprijinul mai multor parlamentari – grupul independenţilor, minorităţile naţionale etc., tot ar fi strâns încă vreo 20-25 de persoane care ar fi asigurat trecerea fără probleme a moţiunii).
Practic, în momentul de faţă avem trei mari partide, toate trei „bolnave” în interior. În ciuda liniştii aparente, în PD nu cred că este prea bine, fiind a doua oară când partidul îl asigură pe Traian Băsescu de ceva pentru a-l lăsa apoi descoperit (prima dată la suspendare, când l-au asigurat că totul e OK şi poate să se dea cocoş cu „demisionez în cinci mine”, apoi cu moţiunea PD-ul şi circul cu dubla semnătură a lui Flutur şi acum din nou). Democraţii îşi arată din nou impotenţa politică, rapida „execuţie” a celor doi recalcitranţi nereuşind să atenueze eşecul. Dacă în cazul lui Nistoran nu cred că PD-ul pierde ceva, în cel al lui Ţârle lucrurile sunt mai sensibile, acesta fiind un important lider al comunităţii penticostale, bine înfipte în Ardeal dar şi în sudul ţării.
PSD în schimb a lăsat o imagine deplorabilă. Nu atât eşecul moţiunii este ceea ce iese în evidenţă, cât acapararea partidului de către Marian Vanghelie, salvatorul lui Ion Iliescu. Fără desantul acestuia la Braşov, soarta bătrânului activist comunist ar fi fost pecetluită. Mircea Geoană nu mai are nici o credibilitate. Una este să fii apostrofat de Iliescu sau Năstase (ori Traian Băsescu), dar să stai în poziţie de drepţi în faţa lui Vanghelie… Pentru PSD va fi foarte greu să obţină scoruri decente în setul de alegeri care urmează cu Vanghelie pe post de lider.
În fine, PNL este într-o situaţie dificilă, deşi a scăpat de moţiunea de cenzură. Dacă PD-ul şi PSD-ul par să refacă FSN-ul, democraţii pot arunca liberalilor tinicheaua de coadă prin ideea că ei colaborează cu partea „curată” a PSD-ului în vreme ce PNL este sprijinit de Ion Iliescu&The Dinosaurus. Ieşirea de azi a lui Călin Popescu Tăriceanu confirmă că singura soluţie a PNL este de „a ieşi la bătaie” aşa cum spuneam într-un articol precedent.