Inflaţia din zona euro a depăşit, în septembrie, nivelul ţintit de Banca Centrală Europeană (BCE), pentru prima dată în ultimele 12 luni, influenţată de majorarea preţurilor petrolului, potrivit datelor biroului de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, citat de Reuters.
Eurostat estimează că preţurile de consum în cele 13 ţări care utilizează moneda euro au crescut cu 0,4% în luna septembrie comparativ cu august şi cu o rată anuală de 2,1%, în concordanţă cu aşteptările analiştilor, bazate pe previziunile anterioare ale biroului.
BCE vrea să menţină menţină rata anuală a inflaţiei sub 2%, dar în apropierea acestui nivel. Banca a reuşit să menţină ritmul de creştere a preţurilor în acest interval încă din luna septembrie a anului trecut, prin majorarea treptată a ratei dobânzii de referinţă.
Mulţi economişti consideră că BCE nu va mai majora rata dobânzii de referinţă, în prezent de 4%, întrucât se previzionează o încetinire a creşterii economice, din cauza crizei din sectorul mondial de creditare.
BCE a arătat însă că presiunile inflaţioniste se menţin la un nivel crescut şi unii oficiali ai băncii consideră că problemele din sectorul de creditare doar au amânat o nouă majorare a ratei dobânzii de referinţă.
Rata anuală a inflaţiei de bază, care nu include preţurile la energie şi la alimentele neprocesate, a fost de 2%. Evoluţia inflaţiei de bază influenţează deciziile BCE.
Preţurile la energie au urcat, în septembrie, cu 3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Germania, cea mai mare economie din zona euro, a înregistrat o rată anuală a inflaţiei de 2,7%. Preţurile bunurilor de consum în Grecia şi Irlanda au crescut, în septembrie, cu o rată anuală de 2,9%.
Inflaţia este o problemă şi pentru ţările care doresc să adere la Uniunea Monetară. Pentru a-şi asigura convergenţa la euro, candidaţii trebuie să îndeplinească mai multe criterii, inclusiv limitarea datoriei totale de stat la 60% din PIB, menţinerea la un nivel constant a cursului de schimb al monedei naţionale în raport cu euro timp de doi ani înainte de aderare şi înregistrarea unui nivel al inflaţiei cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste media semnalată în cele trei state UE cu cele mai scăzute rate ale inflaţiei. Danemarca, Malta şi Olanda au înregistrat cele mai scăzute rate ale inflaţiei în luna august, media plasându-se la 0,9%.
„Suntem foarte interesaţi să aderăm la zona euro cât mai curând posibil, dar, desigur, ne confruntăm cu problema inflaţiei”, a declarat premierul Letoniei, Aigars Kalvitis, citat de Mediafax.
Adoptarea monedei euro reprezintă următorul pas pentru statele care au făcut parte din blocul comunist, după dobândirea calităţii de membru al UE şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Fiecare dintre cele zece state au devenit membri NATO în anii 1999 sau 2004. Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia au aderat la UE în mai 2007, iar Bulgaria şi România la începutul acestui an.
Până în prezent, Slovenia este singurul stat care a adoptat moneda euro, în ianuarie 2007. Slovacia speră să obţină aprobarea miniştrilor europeni ai Finanţelor pentru anul viitor, având sub control atât inflaţia, cât şi cheltuielile guvernamentale.
Lituania a ratat îndeplinirea obiectivelor pentru aderarea la zona euro anul trecut, iar, ulterior, inflaţia a „scăpat de sub control”, potrivit lui Lars Christensen, economist şef la Danske Bank, citat de Mediafax. Rata anualizată a inflaţiei în această ţară a urcat la 7,1% în septembrie, faţă de 5,5% în august.
Şi România se confruntă cu o inflamare a inflaţiei care pune în pericol ţinta stabilită de BNR, cauzată în principal de creşterea preţului la produsele alimentare în urma unui an agricol foarte slab. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a arătat la un seminar organizat luni că Banca Naţională este îngrijorată de perspectiva inflaţionistă viitoare, şi nu de ieşirea inflaţiei din banda de variaţie ţintită pentru acest an. Perspectiva inflaţiei s-a înrăutăţit, întrucât factorii care pot acţiona pe preţ au devenit mai numeroşi şi mai puternici, a afirmat Isărescu.
BNR ar putea majora, cu până la un punct procentual, dobânda de politică monetară la şedinţa Consilului de Administraţie din 31 octombrie, o consecinţă a revenirii inflaţiei, a declarat, ieri, într-un interviu pe Reuters, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
El a adăugat că şansele sunt ridicate pentru anunţarea unei majorări a dobânzii în luna octombrie, iar creşterea s-ar putea plasa între 0,25 puncte procentuale şi un punct procentual.
Banca centrală a redus rata dobânzii de patru ori de la începutul anului, de la 8,75% la 7%, întrucât inflaţia s-a menţinut la niveluri scăzute. În luna septembrie, rata inflaţiei din ultimele 12 luni a urcat la 6%, depăşind intervalul ţintit de BNR, de 3-5% la sfârşitul anului, pe fondul scumpirii alimentelor şi al secetei.
BNR nu trebuie să aştepte publicarea oficială a datelor statistice privind inflaţia pentru luna octombie, programată la jumătatea lunii noiembrie, înainte de lua o decizie privind dobânda de politică monetară, a spus Croitoru, întrucât instituţia ia hotărâri în baza datelor proprii.
Croitoru a aminitit însă poziţia adoptată anterior de BNR, care este îngrijorată de volatilitatea pieţei monetare, mai degrabă decât de diferitele niveluri ale cursului de schimb.
De asemenea, leul, care a atins, în luna iulie, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani faţă de euro, fiind cotat la 3,087 unităţi la un euro, şi, în luna septembrie, cel mai scăzut nivel din acest an raportat la moneda europeană, respectiv 3,4303 unităţi la un euro, s-ar putea confrunta cu presiuni în vederea unei viitoare aprecieri, dacă Ministerul Finanţelor va vinde, anul acesta, euroobligaţiuni în valoare de un miliard de euro, dublu faţă de cât anunţase iniţial Varujan Vosganian.
Jürgen Stark, director executiv în cadrul Băncii Centrale Europene, responsabil pentru politica monetară implementată de statele din zona euro, recomandă noilor ţări UE să se asigure măsurile implementate în vederea adoptării monedei euro nu vor afecta creşterea economică.
„Este mai important pentru ţările central şi este europene să continue şirul de realizări impresionante decât să se expună riscurului de a se confrunta cu noi probleme, dacă aderarea la uniunea monetară are loc prea devreme”, a spus Stark într-un discurs recent.