Articolul din Cotidianul de azi surprinde oarecum prin concluzia sa:
O statistica privind cariera ulterioara a parlamentarilor care si-au parasit partidul din care faceau parte releva un aspect greu de contestat: in proportie de 90-95%, acestia nu s-au mai regasit deloc pe locuri eligibile pe listele electorale ale formatiunii politice care i-a adoptat.
Concluzia nu era chiar greu de de dedus, însă acum că avem datele concrete în faţă putem constata că lucrurile sunt chiar mai dureroase pentru traseişti. Practic, observăm că au rezistat numai cei care şi-au construit un nume (cum ar fi grupul plecat din PD la PSD, de exemplu), fie baroni locali care controlează zona lor şi sunt toleraţi (Morega, de exemplu) atâta vreme cât sunt utili partidului, după care sunt şi ei abandonaţi (cazul Duţu).
Dacă în ceea ce îi priveşte pe aleşii locali situaţia a fost rezolvată în cele din urmă, în ceea ce-i priveşte pe parlamentari lucrurile au rămas cum nu se poate mai rău. Practic, odată ajuns parlamentar, respectivul poate face orice vrea fără a mai da socoteală partidului (nici nu mai aduc în discuţie relaţia cu alegătorul).
Astfel, numai în actuala legislaţie avem 78 de parlamentari care nu mai fac parte din formaţiunea pe ale cărei liste a fost ales. Mai mult, avem în Parlament o serie de partide care nu au obţinut la alegeri suficiente voturi (PNŢCD) sau nici măcar nu existau (PIN, PLD). Este adevărat, actuala legislatură este una specială prin transformările de amploare care au avut loc în clasa politică, în sesiunea anterioară existând doar 30 de schimbări de domiciliu politic într-o perioadă similară.
Oricum, şansele ca actualii traseişti să mai facă parte dintr-o viitoare legislatură sunt minime şi asta nu datorită eventualei introduceri a votului uninominal, cât mai ales faptului că „ai noştri” iubesc trădarea, dar urăsc pe trădător, cum a spus nemuritorul… Gambetta, desigur.
Pingback: Traseism « MoROmeTe says
Si credeti ca votul uninominal va impiedica asta?
Traseisti au fost inca din democratia Atenei si voi va mirati acum?
Aici trebuie făcută o nuanţare. Fenomenul traseiştilor exista în politica noastră, numai că ponderea era mai mică decât se credea îndeobşte. În actualul mandat însă, ea a acăpătat proporţii extraordinare, numărul parlamentarilor care au schimbat macazul fiind acum deja de 80, adică aproape un sfert din Parlament, per total, de aproape treo ori mai mare decât legislatura trecută.
Votul uninominal este, cum a spus cineva, o soluţie bună la o problemă pusă prost. El nu este decât o soluţie administrativă la o problemă care nu este de natură administrativă.