Economia românească în 2012

Există şanse ca 2012 să fie un an mai bun decât pare la prima vedere. În primul rând, ar trebui să terminăm cu toate prostiile legate de destrămarea zonei euro sau chiar a UE. Renunţarea la euro este o catastrofă economică pentru orice stat care ar încerca aşa ceva, costurile fiind mult prea mari în comparaţie cu orice eventuale beneficii. Pentru economiile puternice, renunţarea la euro va duce la o monedă naţională puternică, ceea ce ar afecta grav economia, iar pentru cele mai slabe ar apărea o spirală inflaţionistă de tip zimbabwean care ar afecta şi ţările din jurul, în ciuda unui impuls iniţial pentru exporturi.Însă, 2012 nu este an electoral doar în România, ci şi în SUA, Franţa şi (să-i spunem aşa) China. Din această cauză, mizez pe faptul că „cel de-al treilea război mondial” – „pieţe” vs. state – va înregistra un armistiţiu, cel puţin până la clarificarea poziţiilor, astfel că diversiuni gen „euro dispare în 10 zile”, „Germania tipăreşte mărci, am văzut cu ochii mei, să moară mama!”, să se mai rărească. În plus, deja s-a creat o oarecare imunizare la astfel de ştiri, mai ales că, dacă ne uităm cu atenţie, vedem că 80% din datoriile „uriaşe” actuale erau acolo şi acum 10 ani.

Pentru România asta este o veste bună, căci sunt şanse ca economia UE mai degrabă să stagneze sau să crească uşor decât să reintre în recesiune, iar noi avem peste 70% din schimburile economice cu UE. Probabil că exporturile îşi vor continua creşterea, fără a mai înregistra ritmuri spectaculoase, din cauza efectului de bază. Din ţara asta în care „nu se mai produce nimic” am ajuns să exportăm într-un an cât producea întreaga economie a lui Ceauşescu. În ţară vor intra ceva mai mulţi bani de la Uniunea Europeană, Guvernul nu va fi la fel de ferm cu restructurările şi va mai pompa ceva fonduri în economie. Sigur, ambele surse sunt discutabile în ceea ce priveşte efectele pe termen lung, însă ele înseamnă salarii, o creştere a consumului intern, locuri de muncă ce măcar nu se desfiinţează…

La creşterea consumului populaţiei va mai contribui şi creşterea numărului de angajaţi (în 2011 a fost o creştere de 2,5%, probabil în 2012 va fi un pic mai mare şi ca urmare a inspecţiilor ITM care nu mai colecţionează acum hârtii) dar şi a salariilor, de data asta cu procente peste inflaţie. În 2011, creşterea salariilor în sectorul privat a fost de 6% iar pentru 2012 se aşteaptă un procent similar, dar la o inflaţie în jur de 2%. Probabil că în 2012 PD va majora salariile şi în sectorul public la un nivel similar (nu prea sunt resurse să fie mai mare).

Economia privată s-a restructurat deja, s-au dat afară (poate) prea mulţi angajaţi astfel că mulţi trebuie acum să facă angajări (cel puţin aşa arată anchetele de conjunctură ale INS dar şi studii independente gen cele efectuate de ManPower). Chiar şi în sectorul de stat – funcţionarii fiind acum noii paria ai societăţii – există o criză de personal (în sănătate, în educaţie, în Poliţie), în schimb este exces în tot felul de comitete şi comiţii, AGA, agenţii fără obiecte de activitate… Din acest punct de vedere, cred că s-a atins o limită şi resursele de creştere trebuie căutate în alte zone decât tăieri şi reduceri de personal. Probabil, mai puţin sectorul bancar, care încă nu s-a mişcat şi este în continuare nu doar excedentar, dar şi probleme. Probabil că nu este chiar întâmplător că BNR s-a grăbit să înfiinţeze o bancă punte.

În opinia mea, elementele-cheie ale lui 2012 vor fi:

– Dacia Logan 2, Dacia Lodgy, Ford B-Max – care vor impulsiona piaţa auto locală, dar şi exporturile;
– Asigurările private de sănătate care deschid o piaţă de miliarde de euro (dar care pot produce o catastrofă socială prin creşterea costului accesului la sănătate – partea plină a paharului fiind doar că acum aceste costuri vor fi fiscalizate);
– Dezvoltarea de noi centre de retail;
– Proiectele de infrastructură (autostrada Nădlac-Sibiu, lucrările la noua magistrală de metrou, încheierea lucrărilor la A2 şi inutila autostradă Bucureşti-Ploieşti);
– Dezvoltarea de proiecte în industria energetică (noi parcuri eoliene în lucru, începerea dezvoltării de parcuri solare, eventuala începere a lucrărilor la un reactor nou la Cernavodă, proiectul Tarniţa) care, pe termen scurt şi mediu vor face din România o putere electrică regională;
– Proiectul cadastrului naţional;
– Fuziunea Alphabank-Bancpost;
– Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

Să aveţi un an mai bun!

16 comments to “Economia românească în 2012”
  1. Economia e unul din ultimele lucruri la care sa ma pricep, dar tocmai citesc ca vanzarile Dacia/Renault au scazut cu 15% numai in Franta. Am senzatia ca „Dacia-sustinatoare-a-economiei-nationale-in-vreme-de-criza” e unul din miturile care sta sa faca fassss.

  2. De aceea am spus că unul din punctele cheie ale anului viitor este lansarea noilor modele. Logan este deja din 2005, Duster are o nişă mai degrabă limitată, Sandero, la fel este vechiuţ.

  3. Apropo de asta, merită amintit faptul că succesul Dacia în Occident – atât cât e, fiindcă, în realitate are cote de piaţă marginale, astfel că, dacă din 10000 de maşini ajungi să vinzi 8500 se cheamă că ai pierdut 15% din piaţă – este mai degrabă un eşec pentru Renault. Dacia a fost gândită ca un brand low-cost pentru „emerging markets”, niciodată nu au luat în calcul să fie vândută la modul serios în Occident. În să Mioveni alimentează cu CDK fabrica de la Moscova, fabrica nouă din Maroc şi asta reprezintă o parte însemnată din exporturi, nu cele 10.000 de maşini exportate în Franţa. Din câte ştiu eu, totalul CDK este de vreo 300.000.

  4. Mersi, am verificat, în jur de 10.000 este doar Logan. Se mai adaugă aproape 50.000 Duster şi vreo 26.000 Sandero. Cota de piaţă rămâne, 4-5%. Nu mai înţeleg însă de unde şi cum scăderea cu 15%, fiindcă overall vânzările par să fi crescut comparativ cu 2010, când am găsit în jur de 67.000 de automobile.

  5. Pingback: Ştirile zilei | zoso blog

  6. Vezi, de-aia imi place mie de tine, esti un optimist incurabil! 😛
    Dar da, in vremuri tulburi oportunitatile abunda, pentru cei care nu se lasa aburiti nici de politicieni si nici de apocaliptici.

  7. Din ţara asta în care “nu se mai produce nimic” am ajuns să exportăm într-un an cât producea întreaga economie a lui Ceauşescu.
    Intreb si eu, ca nu ma pricep, ce rahat exporta Romania la un nivel mare in afara de Dacia?

    • @sirlukas,
      Hm, eşti din ăia care nu se dau jos din pat fără 100.000 de euro? De ce trebuie neapărat să fie „la nivel mare”? La „nivel mic” îţi pute? Nu e tot export? Pentru tine o întreprindere care exportă de 1-2 milioane de euro anual e „rahat”?

  8. Ma dau jos din pat pentru mult mai putin, stai linistit. 🙂
    Ar fi fost frumos sa raspunzi la subiect, cu exemple clare.
    A da, mare parte din exporturile Dacia nu intra in tara, asta ca idee.

    • @sirlukas,
      dacă vrei răspuns, pui o întrebare pe un ton civilizat, nu ca un cocalar. Dacă vorbeşti cum vorbeşti, mă mir că te miri că ţi-am răspuns aşa. Dacă n-ar folosi atât de mulţi la fiecare 2 cuvinte „rahat”, ţara asta ar mirosi mai bine ;).
      @zvoner,
      citisem prin ZF, cred, că se lansează anul acesta la un salon auto. Ar fi de mirare să nu profite de asta pentru a-l scoate la vânzare.

  9. @sirlukas – in afara de Dacia si Ford exista o intreaga industrie de componente auto (de la centuri de siguranta la becuri, cabluri, cutii de viteze si alte subansamble) care exporta enorm de mult. Da, a plecat Nokia, asa ca exportul de telefoane cade, insa sunt mii de firme care exporta, n-ai decat sa cauti si sa citesti defalcarea pe domenii a exporturilor romanesti.

    Pe vremea lui Ceausescu exportam foarte multa materie prima sau slab prelucrata. Exporturile Romaniei de azi mai au pana sa ajunga la nivelul de complexitate occidental, insa deja se bazeaza foarte mult pe prelucrate, unele dintre ele de foarte inalta tehnologie.

    @Cristian multumesc pentru articol. E o placere sa vezi ca mai exista si oameni care ies din discursul negativist omniprezent aici.
    Cateva bemoluri: o cota de piata de 4-5% nu este catusi de putin marginala atunci cand ai intrat pe piata respectiva de doar 5 ani iar piata in sine este una matura, cu concurenti bine infipti pe nisele lor – este un rezultat fenomenal. In segmentul in care concureaza, in toate tarile in care a intrat, Dacia domina copios – poti lua cifrele si asa, sunt mai relevante 🙂

    Este normal ca cifrele Dacia sa nu arate bine in 2011, ele nu vor arata bine nici in 2012 din cauza invechirii modelelor, dar din 2013, odata cu Lodgy si inlocuitorul lui Logan, vanzarile o vor lua din nou in sus. Abia prin 2014, cand va aparea si inlocuitorul lui Sandero, vom ajunge probabil la un nou val de crestere Dacia in Europa.

    Apropo, inlocuitorul lui Logan nu apare anul asta, cel putin nu la vanzare. Nu-l include in prognoza pentru 2012 ca n-are rost.

  10. E bine ca macar tie-ti pute bine, altora ca mine le pute rau cu privire la adevarata situatie a tarii..dar timpul va decide ce si cum. 🙂

Comments are closed.