Anul politic 2008 – premise şi tendinţe

Sfârşitul de an aduce primul sondaj după apariţia partidului prezidenţial, care trasează „grila de start” pentru anul viitor. Sondajul semnalează câteva lucruri interesante:

  • Pierderea prin unificare este mult mai mare decât ne-am fi aşteptat, în condiţiile în care PD-L îşi revendică un electorat „urban informat”. Sunt cam 13%, plus sau minus marja de eroare, care se pierd şi care nu se regăsesc decât într-o mică parte la celelalte partide. PSD şi PNL îşi păstrează scorurile indiferent dacă avem de a face cu un partid (PD-L) sau cu 2. Asta înseamnă că:
    • M-am înşelat şi PLD a preluat electoratul nehotărât, electorat care în absenţa lui nu pare tentat să meargă la vot şi nu voturile PD-ului aşa cum am crezut eu; aici ar fi loc de creştere pentru PNL în 2008, fiindcă şansele ca acest electorat să fi preluat de noul partid prezidenţial sunt reduse în opinia mea; diferenţa dintre scorul de acum şi cel obţinut la europarlamentare poate semnifica şi faptul că zvonurile care vorbeau de o mobilizare pentru PLD a activiştilor PD sunt întemeiate;
    • PD este în continuare supraevaluat electoral, ceea ce înseamnă că nu este capabil să-şi mobilizeze la vot întregul electorat sau că o parte din electoratul său votează doar declarativ, fiind practic inactiv electoral; sunt 8% din voturile sale care nu se regăsesc în PD-L;
    • Bazinul electoral de bază al partidului prezidenţial este în jur de 22%;
    • Diferenţa dintre scorul obţinut de PD individual şi cel obţinut de partidul prezidenţial poate însemna şi o nemulţumire a electoratului „de dreapta” faţă de această fuziune.
  • Noul partid prezidenţial va avea o problemă suplimentară în construirea identităţii fiindcă primul rând de alegeri sunt cele locale, unde contează mai mult persoana decât partidul. În 2004, la locale, Partidul Conservator obţinuse în jur de 6%, performanţă pe care o poate repeta. Astfel, partidele mici pot muşca o felie însemnată propunând oameni interesanţi şi cu popularitate la nivel local şi scorul partidelor mari să fie mai nuanţat. Acest lucru va dezavantaja PD-L, un partid de la care toată lumea are mari pretenţii şi aşteaptă un scor în jur de 35%. Un scor mai slab la locale venind după cel sub aşteptări obţinut la europarlamentare poate lovi decisiv gruparea prezidenţială înainte de alegerile parlamentare. Recuperarea va fi destul de dificilă în condiţiile în care se porneşte de la un prag atât de jos – 22% – care poate fi interpretat (şi speculat) ca o dezaprobare a electoratului, mai ales în condiţiile în care ea vine pe un trend descendent al lui Traian Băsescu. Nu ar fi exclus ca nemulţumirile în tabăra prezidenţială să se accentueze şi să asistăm la continuarea „dezertărilor”.
  • Trendul pare să fie cel enunţat de mine şi anume transformarea PSD în „partid-balama” ataşat PD-L la guvernare şi intrarea PNL în opoziţie unde se poate constitui ca cel de-al doilea mare partid. Încă nu se pune problema unei poziţionări ideologice în România iar Traian Băsescu mai are încă aproape doi ani de stat la Cotroceni, astfel încât alegerile parlamentare se vor decide în funcţie de poziţia faţă de Traian Băsescu. Poziţia PSD nu este tocmai rea, fiindcă le asigură o prezenţă constantă la guvernare.
  • Pe termen lung, faptul că PNL nu se combină cu PSD este foarte bun fiindcă îi împinge pe aceştia în rolul de „partid-balama”. În plus, 2008 este un an economic critic şi o comportare onorabilă a PNL ar putea îmbunătăţi major scorul său.
7 comments to “Anul politic 2008 – premise şi tendinţe”
  1. Eu personal nu cred in cifrele de la ATLE de la monumentul ala de sondaj in care Mircea Geoana si Traian Basescu aveau aproape aceleasi cifre la popularitate (sau era vorba de incredere?)… Pe de alta parte dintre cifrele din JN mi se pare ciudate cele care dau scorul PD-L semnificativ mai mic decat cel al PD.

  2. Da, ATLE este agenţia lui Geoană. Dar sondajele lor nu erau foarte departe de rezultatele celorlalte institute în ceea ce priveşte scorul partidelor. Cam toate dădeau în mare aceleaşi cifre plus sau minus marja de eroare. Nu-mi aduc aminte ca cineva să fi dat cifre ieşite din comun.
    În schimb, ATLE s-a remarcat prin întrebări-capcană de genul „Cine e cel mai corupt politician? – Adrian Năstase” :D, DataMedia prin egalitatea Geoană-Băsescu la „aprecieri pozitive”, BCS prin răspunsurile anti-Băsescu, CURS invers…

  3. Articolul asta mi se pare gresit din start, avand in vedere ca se fundamenteaza pe niste cifre scrise pe genunchi de cei de la ATLE. Pe de alta parte, prognoza ta privind structurarea sistemului politic intre 2 poli, PD-L si PNL, cu PSD partid balama, mi se pare fantasmagorica. PSD cu bunele si relele sale tot a reusit sa faca 23% la alegerile europene, si asta in conditiile unui partid extrem de dezbinat. PNL nu e un partid catch-all si nici nu-si doreste acest lucru. In conditiile astea, rolul PNL poate fi in viitor cel mult de partid balama.

  4. Îmi pare rău că nu eşti în stare să înţelegi argumentul meu.
    Tu porneşti de la o premisă clasică „stânga/dreapta”, care la noi nu a funcţionat niciodată. Până în 2004, sistemul politic s-a raportat la PSD şi Ion Iliescu. Întrucât aceştia s-au declarat „de stânga”, automat cei care nu erau de acord erau „de dreapta”. Acum, scena politică este dominată de Traian Băsescu şi PD-L şi singura opoziţie certă este PNL, nu PSD, care oscilează între unii şi alţii.
    PD-L va obţine în mod cert cel mai bun scor la alegeri şi, avându-l la Cotroceni pe Traian Băsescu, va prelua conducerea guvernului. Singura alternativă pentru o majoritate parlamentară va fi PSD şi aceştia o vor accepta pe nemestecate fiindcă nu-şi mai pot permite patru ani în opoziţie, indiferent dacă PSD va obţine un scor în alegeri mai bun decât PNL, aşa că devine vrea-nu vrea „partid-balama” iar PNL va prelua rolul de opoziţie şi va deveni cel de-al doilea partid. La guvernare alături de PD, PSD va trece prin ceea ce a trecut şi PNL şi îşi va diminua scorul în continuare…
    O coaliţie PNL-PSD nu are şanse să preia puterea atâta vreme cât la Cotroceni se află Traian Băsescu iar PSD-ul nu mai rezistă 4 ani în opoziţie.

    Unul dintre elementele interesante ale sondajului ATLE este întrebare „ce coaliţie preferaţi”, care de multă vreme dă favorită varianta PD-PSD. Cum ATLE = Mircea Geoană înseamnă că asta este ce doreşte preşedintele PSD (şi o largă majoritate a partidului).

    Dacă tu vezi alt scenariu, ok, aştept varianta ta.

  5. Cristi,
    Am inteles argumentul tau, dar tot mi se pare fantasmagoric, mai ales ca il promovezi de mai mult timp. PNL este in opozitie acerba cu TB de cel putin un an si cu toate astea a luat un amarat de 13% la alegeri, iar din astia 13% numai 8-9% electorat traditional PNL. Si asta la o prezenta de 30 si ceva la suta. Cum iti imaginezi ca mai poate capitaliza PNL in randul electoratului nehotarat in conditiile in care si PD-L si PSD isi vor fideliza baza electorala anul viitor si vor da si drumul promisiunilor electorale? PNL poate juca rol de arbitru, poate juca rol de administrator, dar nu poate juca rol de partid mare. Un partid mare ar trebui sa ia cel putin 25-30% pentru a fi perceput in opozitie ca alternativa de guvernare. Chiar daca nu iti place clivajul stanga-dreapta sau nu il consideri relevant in Romania, te asigur ca el va conta tot mai mult si in Romania. Deja 50% din electorat percepe binomul stanga-dreapta si poate sa se aseze pe axa. Eu nu sunt printre cei care sa prognozeze iesirea PNL din Parlament, dar pana la a fi partid mare si principala alternativa la guvernare e cale lunga. Sunt mult prea multe conditii de indeplinit pentru acest scenariu si chiar daca ar ajunge PD-L si PSD sa formeze guvernul, nu cred ca PNL ar capitaliza voturi. Aminteste-ti de perioada 2001-2004 cand cu toate ca il aveau pe Stolojan iar PD practic era disparut de pe scena politica, PNL nu a strans niciodata mai mult de 22% in sondaje, iar pe listele Aliantei au luat pana la urma 18%. Sau poate lumea se va indragosti foarte tare de Adomnitei, Hasotti, Cioroianu, David si Orban si asa PNL va face 30%…Tot nu mi-ai raspuns insa cum poti comenta serios un sondaj ATLE..

  6. 1. Este adevărat că PNL a luat la aceste alegeri doar 13% însă este în creştere, spre deosebire de PD-L şi PSD aflaţi pe un trend descendent. Dacă ajung până în vară spre 18% în sondaje au toate şansele să treacă de 20% la alegerile locale şi se vor schimba datele problemei.

    2. Chestia cu „electoratul propriu” este destul de „tricky” şi o poţi folosi în ce fel vrei. Electoratul „liberal”, „autentic de dreapta” nu cred că depăşeşte în România 10% după cum o demonstrează scorurile obţinute în trecut de partidele de dreapta (PL-AT, PAC, PAR, URR). În absenţa unor cercetări sociologice pertinente este greu să definim portretul real al electoratului liberal. Sigur, sună mişto „electoratul informat, urban, cu venituri mari”, dar asta spun şi revistele glossy, şi PD-L tot pe-acolo se revendică… Ipoteza mea este că electoratul autentic liberal este acel 10% de la alegerile din 1990, alături de care s-au acumulat alegători „de dreapta” – as in anti-fsn – şi, vorba cronicarului, ţărani, oşteni, popor…

    3. La alegerile europarlamentare nu s-au prezentat tocmai acest „electorat de dreapta” – de aici scorul mic al PD-ului în raport cu aşteptările. Cum acest electorat este „la bază” anti-fsn, preconizata alianţă PD-L-PSD nu le va lăsa ca alternativă decât PNL. Rămâne de văzut dacă vor fi în stare liberalii să şi-i aproprie.

    4. Împotriva lui Cioroianu, Orban şi Chiuariu a fost o campanie de presă negativă şi nedreaptă şi s-ar putea ca pe termen lung efectele să fie contrare. Deja Orban a câştigat bătălia şi cei de la Realitatea TV-Cotidianul s-au făcut de râs. Majoritatea comentariilor au fost negative. Acum că s-a dovedit că este „făcătură” s-ar putea ca lumea să privească mai sceptic orice campanie anti-PNL.

    5. Soarta PNL depinde foarte mult de modul cum vor gestiona economic anul care vine, un an foarte dificil din toate punctele de vedere. În 2007, „Europa” a fost ocupată cu alte lucruri mai importante, dar anul care vine s-ar putea să ne acorde o atenţie mai mare care se va traduce în greşeli mai puţine ale guvernului.

    6. PNL nu este partid „catch-all”, acesta este PD-L care are ideologie de dreapta şi discurs preponderent de stânga. Nu ar fi exclus ca alianţa cu PSD să-i împingă în mintea publicului la stânga şi atunci se va rezolva şi problema ideologică, PNL rămânând singurul pe culoarul de dreapta. Mai ales că la PD-L ideologia-i moft. În plus, eu nu aş minimaliza rolul alianţei cu PNŢCD şi cu Emil Constantinescu în poziţionarea ideologică.

    7. Tocmai am explicat mai sus care e treaba cu ATLE.

  7. In general sunt de acord cu aceste clarificari. Si eu am ramas dezgustat de campania anti-Orban a trustului Realitatea, dar n-ar trebui trecut cu vederea gestul premierului de a nu-l sustine pe Orban..Este clar ca si pentru PNL va fi un an foarte greu, iar in ordinea interna a partidului se pot modifica multe ecuatii. Rivalitatea dintre cele doua grupuri fruntase (Olteanu-Fenechiu vs. Orban-Antonescu-Norica, cu Melescanu, Vosganian si chiar Tariceanu la mijloc) poate aduce multe prejudicii intr-un an electoral. Este foarte probabil ca electoratul anti-fsn de dreapta sa nu sustina PD-L, dar mi-e greu sa cred ca PNL va reusi sa mobilizeze acest electorat. Mai degraba el nu va vota deloc. Urmatoarele alegeri ar putea aduce o prezenta la vot de maxim 52%, fapt care ingreuneaza si mai mult soarta PNL-ului, pentru ca ar trebui sa stranga cel putin 2 milioane de voturi pentru un scor onorabil. Ramane de vazut. Ceea ce este clar e ca rezultatul anului electoral 2008 va depinde in mare masura de managementul intern al celor 3 partide importante, PNL, PD-L si PSD

Comments are closed.