Ţara „lor” şi ţara „noastră”

Daca reusesc sa dovedeasca ca 9 milioane de romani sunt de acord cu ceea ce fac, ceea ce sunt, ceea ce reprezinta si ceea ce vor de la tara, atunci: asta este. Este tara lor. Prin ei, romanii au liderii, abordarea politica si proiectul de viitor care ii reprezinta si pe care le merita.

De aici.

După ce a pierdut alegerile, Adrian Năstase a avut un discurs memorabil despre cele două Românii, în care consemna o realitate evidentă: apariţia unei rupturi sociale, o Românie cu două viteze, că tot este un termen la modă. Prin tot ce a făcut ca preşedinte, Traian Băsescu a adâncit această prăpastie între o Românie care nu era neapărat a lui Adrian Năstase sau a PSD şi România lui. O Românie pe care a făcut-o din ce în ce mai mică pe măsură ce excludea din ea categorii sociale: pensionari, bugetarii în general, medicii, profesorii şi poliţiştii în special, micii întreprinzători nesimţiţi care nu aveau 1000 de lei pe trimestru să-i dea lui Pogea…

Ceea ce te surprinde violent la „intelectualii lui Băsescu” este inapetenţa bolşevică pentru dialog social şi preferinţa explicită pentru tirania lui „cine nu este cu noi, este împotriva noastră”. Dacă eşti cu Băsescu, eşti european, dacă nu, eşti un naţionalist bătut în cap. Dacă eşti cu Băsescu, eşti reformist, dacă nu,eşti comunist. Dacă eşti cu Băsescu, eşti pro stat de drept şi al justiţiei „independente”. Dacă nu, eşti un pucist mizerabil.

Nu exista scuze sau circumstante atenuante in acest caz. Nimeni nu poate spune ca azi, dupa toate cele intamplate, cetateanul roman nu stie cu cine are de a face si ce inseamna acest demers pe care e chemat sa-l valideze. Daca liderii occidentali nu ar fi vorbit, daca UE n-ar fi pus piciorul in prag, daca mass-media occidentale si vocile respectabile din jurnalismul si sfera publica din tara, nu ar fi fost atat de elocvente cu privire la ceea ce se intampla, daca precedentele nu ar fi clare, daca fisele biografice (sau clinice in anumite cazuri) ale personajelor nu ar fi atat de cunoscute, am spune ca exista inca scuza ambiguitatii, a ignorantei. Dar aceasta scuza nu mai exista.

Pe scurt, daca in ciuda acestor evidente, 9 miloane de romani nu aleg calea civilizata si europeana, atunci lamentatiile nu au rost. Cazul este inchis.

Delirul lui Aligică este simptomatic pentru gândirea celor din jurul preşedintelui. Nu pot accepta decât dreptatea lor. Tabăra lor este cea mai tare, cea mai bună, cea mai pură, cea mai occidentală. Restul sunt nişte ignoranţi care îşi merită soarta.

Aici trebuie remarcat că niciodată tabăra USL, nici prin politicieni, nici printre puţinii intelectuali care îi susţin public nu s-au referit vreodată la altcineva decât la Băsescu şi clica sa. Nu am observat vreo jignire la adresa susţinătorilor lui Băsescu sau vreo tentativă de stigmatizare a unei categorii sociale. Nici măcar în timpul dictaturii lui Adrian Năstase. Deşi se pretind democraţi şi occidentali, băsescienii nu acceptă opiniile contrare şi reacţionează violent (ca limbaj) atunci când cineva îndrăzneşte să aibă o părere contrară. Cred că asta spune mai multe despre regimul Băsescu decât orice altceva.

Dacă referendumul se va valida, ar fi o ironie teribilă a istoriei şi o simetrie de scenariu holywoodian. Traian Băsescu a venit la putere urlând isteric împotriva falsificăriii alegerilor pe care le-a câştigat într-o bătălie cu Adrian Năstase. Acum, ar ieşi din politică urlând la fel de isteric împotriva fraudării referendumului, odată cu Adrian Năstase. Şi şi-ar putea petrece „pensia” împreună la Rahova…

10 comments to “Ţara „lor” şi ţara „noastră””
  1. „Nu am observat vreo jignire la adresa susţinătorilor lui Băsescu sau vreo tentativă de stigmatizare a unei categorii sociale. ”

    cu exceptia faptului ca ponta & marga ne fac (pe toti) timpiti pe fata cind au dublu discurs (intern/extern), cu exceptia ca socaciu ne spune ca parlamentul nu e treaba bizonului ci a „elitei din parlament” cu exceptia ca ceea ce psd-ul a facut (greva parlamentara) e considerat bine in timp ce boicotul (alt cuvint ce-i drept) e „evil” etc etc

    iar la chestia asta ” Nu pot accepta decât dreptatea lor.” chiar si tu ai accente de a refuza explicatiile partii „adverse” si a tine-o pe partea ta indiferent de argumentele aduse.

  2. „Nu am observat vreo jignire la adresa susţinătorilor lui Băsescu sau vreo tentativă de stigmatizare a unei categorii sociale.”

    I-ai citit vreodata pe Ciutacu sau Badea? Vrei sa spui ca astia doi (si restul de prin jurul lor) nu i-au jignit niciodata pe sustinatorii lui Basescu?
    Pentru ca daca-l consideri pe Aligica in tabara Basescu-PDL este corect sa-i bagi si pe antenisti de partea USL.

    • @fish
      Dublul limbaj este caracteristic tuturor politicienilor, nu doar al USL, şi nu este neapărat fiindcă „ne cred idioţi”, ci fiindcă nu pot mai mult. Pe Socaciu, eu zic să-l iertăm, totuşi, l-a părăsit până şi Marina Almăşan… E clar că nu se mai face bine. În plus, eu sesizez o diferenţă de nuanţă între „poporul e idiot” şi „useliştii sunt idioţi”, tu o vezi?

      iar la chestia asta ” Nu pot accepta decât dreptatea lor.” chiar si tu ai accente de a refuza explicatiile partii “adverse” si a tine-o pe partea ta indiferent de argumentele aduse.

      Este adevărat că nu îmi însuşesc decât rareori argumentele părţii adverse, dar nici nu consider pe cineva duşman fiindcă nu este de acord cu mine şi nu am cenzurat niciodată un comentariu contrar (desigur, cu excepţia postacilor din ambele tabere). We can agree to disagree este altceva decât „cine nu e cu noi este împotriva noastră”.
      @Romulus
      Pe badea nu îl urmăresc, pe Ciutacu, da. Însă ei nu intră la categoria Aligică, trebuind comparaţi cu Mircea Marian, Andreea Pora, Cartianu, Cristoiu & comp. Din păcate, USL nu are nimic echivalent cu „intelectualii” lui Băsescu. A apărut un grup de intelectuali de stânga, cei de la Criticatac, dar nu sunt legaţi în vreun fel de PSD. Pentru PNL, nimic.

  3. haidi bre, ca ne lasa memoria.
    cum ziceau cultivatii de liberali ca-s sustinatorii lu Base mai acu 2-3 ani? curvari, betivi, tigani?
    si ast anu era un neica nimeni, ci mare sef pe la partid.

  4. Despre cine vorbim? Chiar nu-mi aduc aminte. În plus, presupunând că chiar ai dreptate, zici de un exemplu de acum 2-3 ani, deci nu ceva constant care să poată fi considerat politică de partid, ci poate fi un „acccident”, ceea ce nu este cazul „intelectualilor lui Băsescu”, care sunt practic definiţi prin această ideologie a excluderii.

    • @Romulus, again,
      Apropo de numele invocate. Cei din trustul Intact nu clamează niciodată „deontologia” şi şi-au asumat opţiunea politică anti-Traian Băsescu în mod deschis. Spre deosebire de lingăii prezidenţiali care se dau independenţi şi deontologi, ceea ce este chiar hilar la unii dintre ei veniţi din trustul Intact, cum ar fi Cristoiu, Bădin, băiatul ăla care vorbeşte cu Cristoiu…

      Şi tot legat de asta, mai este o frază pe care o folosesc foarte mulţi simpatizanţi ai lui Băsescu: „Mie nu-mi place Băsescu, dar…” (cu variaţia, „eu sunt liberal, şi am votat cu PNL de la 1900 toamna, dar…”). Mi se pare penibil să-ţi fie ruşine de părerile proprii.

Comments are closed.