La fiecare rând de alegeri, tabăra care pierde dă vina pe „turismul electoral”, care ar fi vinovat de procentele slabe obţinute. În realitate, însă, turismul electoral este mai degrabă nesemnificativ şi numărul mare de români care votează pe liste speciale este datorat unei probleme istorice: buletinul. Trăim într-o societate în care mobilitatea oamenilor este mult mai mare decât în urmă cu 30 de ani. Avem foarte multe persoane care, într-o formă sau alta, nu au înscrisă în buletin adresa reală de domiciliu. În jur de 90% din chiriaşi locuiesc „fără forme legale” fiindcă proprietarul face evaziune fiscală. Pe lângă aceştia, sunt multe persoane care au mai mult decât o locuinţă (cazul cel mai frecvent sunt cei cărora le-au murit părinţii/bunicii de la ţară şi au moştenit o casă greu de vândut, mai ales în condiţiile acestea, pe care o folosesc drept casă de vacanţă sau locuinţă de vară). Mulţi orăşeni, mai ales din oraşele mici, în weekend stau „la ţară” părinţii mei au buletin de oraş, dar au votat la ţară fiindcă în fiecare weekend se duc acolo. Şi acestea sunt doar câteva cazuri care îmi vin acum în minte.
4 comments to “Falsa problemă a turismului electoral”
Si eu cred ca turismul electoral nu poate modifica cu mai mult de 1-2% la nivel national dar se practica la greu. In Dolj au votat 70000 pe liste suplimentare (mai mult decat Brasov de ex unde au fost vreo 10000). Eu stiu ca oltenii sunt mai speciali dar totusi 🙂
O explicaţie (socio)logică este în fluxurile „migratorii” din perioada comunistă. În judeţele din sud – Teleorman, Olt, Dolj – migrarea s-a petrecut de la sat la oraş din interiorul judeţului. Alexandria ajunsese la aproape 80.000 de locuitori, acum dacă mai sunt 50.000. Asta înseamnă că sunt mulţi care s-au întors „la ţară”, dar au încă buletin de oraş. În alte zone, migraţia a fost inter-regională, în special din Moldova, astfel că dacă oltenii din Craiova au votat mai mulţi pe la Băbiciu, Gârleşti, Mischii, „braşovenii” sunt prin Botoşani, Vaslui şi probabil nu mai au buletin de Braşov.
Reiterez faptul ca nu cred ca turismul a influentat votul semnificativ.
Nu exista o explicatie legat de „discrepantele” la cifrele. Aici vorbim la nivel macro … daca in ultimii 20 de ani au migrat 20000 de oameni din Olt in Dolj atunci in Olt ar fi trebuit sa fie prezenta mult mai mica. Singura explicatie ar fi ca foarte multa lume, in ultimii 10-20 de ani, au migrat din Transilvania in Oltenia 🙂 …
Nu ai înţeles foarte bine ce am spus eu, în sud migraţia s-a făcut în interiorul aceluiaşi judeţ. De exemplu, de la Gârleşti şi Mischii la Craiova, de la Coloneşti la Slatina, de la Nanov la Alexandria etc. Pe măsură ce industria socialistă s-a destrămat, unii s-au întors înapoi, dar au păstrat buletinul de Alexandria, Slatina sau Craiova. Sau pur şi simplu merg regulat la ţară fiindcă trăiesc efectiv din pământul, grădina de acolo.
În judeţele din Transilvania în special, s-a preferat aducerea din alte judeţe, în principal pentru a reduce ponderea maghiarilor.