„Căline, eşti cel mai bun!” De data asta însă nu mai este vorba de declanşarea atacului, ci de năframa albă vânturată de Căpitan, la capătul a patru ani de război pe care a tot sperat că-l va câştiga acuşi-acuşi, dar iată că este nevoit să se recunoască învins, presat de la spate de un partid din ce în ce mai greu de controlat şi de stăpânit.
Acum, PNL şi PD se află la egalitate. Numai că unul vine de la 12%, iar celălalt de la 50%. Probabil că la toamna, la numărătoarea bobocilor, liberalii vor număra vreo 2-3% mai mult. Între Adrian „Zambaccian” Năstase şi Ion „Eternul” Iliescu pe de-o parte, şi Călin „Petroliberalul” Tăriceanu şi Dinu „Mogulul cel rău” Patriciu de cealaltă parte, Traian Băsescu are o grea misie în a alege cu cine să alieze un partid în cădere liberă.
Aşa că parcă tot mai bine este să pupe saliva scuipaţilor de mai an, decât obrăjorii dolofani ai lui Năstase. Probail că TRU & gaşca de uanabi parlamentari au avut un şoc când au aflat ce bun şi competent este guvernul Tăriceanu. Abia aştept editoralele Cotidianului preamărind virtuţile ecologiste ale primului biciclist al ţării (altfel, în timpul liber, dealer auto, deci contribuind la încălzirea globală).
Indiferent ce ar fi ales, pentru Traian Băsescu şi PD nu este tocmai bine. Antagonizându-şi cele două partide, indiferent cu cine se vor alia, vor pierde pe cei care urăsc sincer cealaltă tabără. Pentru că, din păcate, PD a adunat mai degrabă un electorat resentimentar – achiziţionat în parte pe filieră PRMistă. Plus că alianţa cu Gigi de la Primăria Capitalei şi prietenia „dezinteresată” cu Corneliu Vadim Tudor, promovat mai nou insistent de trustul prieten preşedintelui (o promovare care nu ar fi deloc exclus să fie o „bomboană otrăvită”, pe filieră PSD, prietenii ştiu de ce) nu este tocmai de natură a entuziasma partea intelectuală a electoratului PD.
Deşi poate părea că noua dragoste afectează electoratul liberal, anti-băsescian – nu cred că se va întâmpla. Electoratul autentic liberal i-a votat şi în condiţii mult mai grele, iar pentru electoratul nou-atras nu constituie o problemă. În vreme ce Traian Băsescu se umileşte pupând unde a scuipat, Călin rămâne impasibil. Păstrarea lui Morar – acest mare lex simbol (mă rog, articolul lui Doc e de fapt elogios la adresa lui) – este de fapt în favoarea liberalilor – Traian Băsescu rămâne cu eticheta de „poliţie politică”, lex simbolul nu se atinge de liberali şi îi hărţuieşte pe pesedişti – ceea nu face decât să aducă puncte electorale.
În plus, măciuca aplicată în plină figură lui Valeriu Stoica s-ar putea să nu fie pentru că „a fluierat în biserică” vorbind de monarhie, ci pentru a… netezi colaborarea cu PNL. Cum Theodor Stolojan e cam bolnav de felul său (iar dacă nu pricepe mesajul că la Bruxelles este mai bine pentru pensionari, se poate să se trezească şi el cu vreo mapă profesională în plină figură) s-a cam rezolvat şi cu L-ul din PD, fiindcă domnii Boc şi Flutur nu au nici o problemă în a spune azi contrariul a ce spuneau ieri, astfel încât colaborarea între cele două partide nu mai are nici o oprelişte.
Cum premierul este sigur, rămân acum două întrebări: Negoiţă sau Isărescu preşedinte? Unde îşi va petrece Traian Băsescu pensia?
Băsescu e hoaşcă bătrână, mai dă o tură, cum dracu ajungem la aceeaşi concluzie că tocmai terminai de făcut guvernul.
Poate prin ţara ING…
Cristian
No offense, but …
ce scrii tu mai sus e mai degraba whishful thinking, iar concluziile tale seamana mai mult cu cea a cea cercetătorului ce măsura lungimea săriturii puricelui cu un număr regresiv de picioare la comanda „sări!”. Cînd puricele a rămas fără picioare, cercetătorul a notat în jurnal: „Nu răspunde la comandă. Concluzie: Puricele fără picioare îşi pierde subit simţul auzului.” (originalitatea nu-mi apartine).
Sau poate nu am inteles eu bine despre ce vrei sa scrii …
We shall see…
Mi-ar plăcea să mă înşel, că e chiar plictisitor să ai tot timpul dreptate 😛
LATER EDIT
De curiozitate, ce consideri tu wishfull thinking:
– că PNL va avea un scor mai mare ca PD? deja are
– că Tăriceanu va fi în continuare şeful guvernului? păi dacă numeşte un şef de la PD nu mai controlează partidul şi nici nu vor accepta liberalii, care nu vor sprijini nici un guvern pe care nu-l conduc, fie cu PSD, fie cu PD
– că Traian Băsescu mai câştigă un mandat? e de discutat, dar alegerile următoare se vor desfăşura într-o altă paradigmă, care face ca scorul actual pe care (încă) îl mai are TB să fie irelevant în context.
@Cristian Banu. În sfârşit, cineva care scrie cum tot anticipez şi eu de vreo două luni! Doar că Morar nu va fi păstrat. Numeşte Predoiu un profesionist şi UE cade pe spate. 🙂
Un alt amendament: PD-L nu (mai) contează, aşa că s-ar putea să nu fie nevoie să se refacă nici o alianţă. Soluţia e mult mai simplă: fuziune prin absorbţie în PNL. Problema cu PPE se rezolvă firesc, pentru că o parte din PD va merge în PNŢCD, cu cotizaţii cu tot. Şi cu voturi în PE. 🙂
Blogul cu mărgăritare aterizează în tiribomba din Roxania. Welcome!
Negoita devine dusmanul poporului daca ridica ochii din pamant. Nu stiu cum ai putut zice ca o sa candideze altcineva decat Zeus.
@Roxana, mersi de aprecieri. Să ştii că ne şi cunoaştem, de prin 92-93, de pe la Romania liberă.
Aici nu va fi vorba de o alianţă, ci de o coaliţie post-electorală. Şi nici nu cred în idea fuziunii prin absorbţie. PD va rămâne partidul „catch all”, flexibil, gata de a rămâne la guvernare cu oricine.
@Mihai,
nu e vorba de „ridicatul ochilor”, ci de ce „va decide partidul”. Candidatura lui Negoiţă se va decide în funcţie de relevanţa pe care o va mai avea la anul funcţia de preşedinte.
Cristian,
pai numai in exemplele tale esti plin de wishful thinking:
„că PNL va avea un scor mai mare ca PD? deja are”
Habr n-am cum vor sta in scoruri PNL si PD, previziunile fara argumente intra la categoria wishful thinking; iar argumentul „deja are” se bazeaza pe ?
„că Tăriceanu va fi în continuare şeful guvernului? păi dacă numeşte un şef de la PD nu mai controlează partidul şi nici nu vor accepta liberalii, care nu vor sprijini nici un guvern pe care nu-l conduc, fie cu PSD, fie cu PD”
Ce te face sa crezi ca PD-ul sau PSD-ul vor intra intr-un guvern pe care nu-l conduc? Asta e non-argument iar concluzia tine tot de wishful thinking.
„că Traian Băsescu mai câştigă un mandat? e de discutat, dar alegerile următoare se vor desfăşura într-o altă paradigmă, care face ca scorul actual pe care (încă) îl mai are TB să fie irelevant în context.”
Daca e de discutat, atunci e de discutat, nu? Sint si aici o gramada de lucruri care trebuie sa se intimple … In primul rind Basescu trebuie sa candideze, chiar tu pui sub semnul intrebarii lucrul asta. Dupa asta vorbesti de alta paradigma … care e aia? Banuiesc ca e legata de alegerile parlamentare din toamna, la care eu nu am rezultatul si nu pot sa-l prevad, pur si simplu … mai sint 3 luni (si nici asta nu e sigur) pina la alegeri.
Ionuţ, mă tem că wishful thinking e la tine 😉
Să le luăm pe rând:
1) Scorul
Deja au apărut evaluări care indică o scădere a PD între 2 şi 4 procente, o creştere a PSD între 1 şi 5 procente şi o creştere a PNL între 1 şi 5 procente. Aceste evoluţii sunt perfect plauzibile şi sociologic explicabile. Toată lumea a prezentat scorul localelor ca pe o înfrângere a PD aşa că este normal şi logic ca o parte a electoratului volatil să treacă de partea învingătorilor percepuţi. Mai ales în cazul PNL, acolo unde scorul obţinut este aproape cu 80% mai mare decât cel pronosticat (unele sondaje vorbeau de 12%!) care are şi avantajul că este la putere. Chiar dacă nu au apărut oficial, evoluţiile acestea sunt confirmate de schimbarea la 180 de grade a comportamentului PD. Preşedintele Băsescu devine dintr-o dată cuminte, diplomat, elogios la adresa guvernului, din ce în ce mai mulţi lideri ai partidului vorbesc de o apropiere de PNL, ba chiar se renunţă înaintea negocierilor la condiţia care până nu de curând era sine qua non. Nici un partid nu-şi schimbă strategia la 180 de grade fără a exista un motiv plauzibil.
2) Tăriceanu rămâne şef al guvernului
Pentru PSD sau pentru PD nu există altă cale de a ajunge la putere decât asocierea cu liberalii. Pentru PNL, aflat 4 ani la putere există şi varianta opoziţiei. Pentru celelalte două, încă patru ani de opoziţie pot afecta grav partidul, mai ales PD, format prin acumularea de traseişti politici şi electorat volatil de prin toate părţile (PNL, PSD, PRM etc.). Condiţia liberalilor este Tăriceanu premier.
În varianta PNL-PSD, avem 2 potenţiali premieri Tăriceanu şi Geoană. Pe cine crezi că va numi Băsescu? În plus, chiar în PSD există persoane care i se opun lui Geoană, care, ca premier, ar căpăta o putere foarte mare şi e greu de pronosticat ce va face cu ea.
În varianta PNL-PD, avem ca potenţiali candidaţi pe Tăriceanu şi un candidat, nenominalizat încă de la PD. Există două variante:
a) un stoloboc – va rezulta un guvern slab (gen Ciorbea, Radu Vasile). Asta va aduce vulnerabilităţi, fiind permanent posibil ca una din părţi, în speţă liberalii, să se alieze cu PSD şi să scoată PD de la guvernare încă o dată.
b) vasile blaga – deocamdată este singurul care poate controla partidul şi asigura o guvernare liniştită. dacă însă devine premier, va avea practic puteri nelimitate în PD şi pentru Traian Băsescu va însemna sfârşitul.
În fine, în cazul PD, oricum scorul electoral va exclude posibilitatea nominalizării unui premier democrat.
3) Paradigma
Ea a fost expusă în articolele trecute şi nu are absolut nici o legătură cu scorul alegerilor din toamnă. Alegerile prezidenţiale de anul viitor vor marca mai multe premiere:
1) Decalarea lor faţă de cele parlamentare. Asta va reduce nu doar interesul electoratului, ci şi pe cel al partidelor, care la data respectivă se vor fi instalat deja în administraţia centrală şi locală. Astfel, pentru prima dată, nu partidele vor mai fi dependente de candidat, ci candidatul va fi dependent de partide. O campanie elctorală costă, cere implicarea activiştilor. Va fi foarte greu pentru candidaţi să convingă partidele să mai investească.
2) Preşedintele va veni „peste” un guvern în funcţiune. Aşa cum a demonstrat deja Traian Băsescu, este dificil pentru preşedinte să schimbe un premier. Sigur, peste trei ani, noul preşedinte va desemna premierul, dar trei ani sunt o eternitate.
Din aceste două motive, anul viitor vom avea mai degrabă o campanie prezidenţială plictisitoare şi candidaţi cu alt profil. Eu pronostichez o competiţie Negoiţă/Isărescu/Orban vs. Cristian Diaconescu şi vom ajunge să avem o republică parlamentară de facto, cu şanse de a deveni şi de jure într-un viitor nu foarte îndepărtat. Un al treilea argument în acest sens îl constituie faptul că este necesară revizuirea Constituţiei, or pentru asta ar fi necesar un preşedinte cu alte calităţi decât Traian Băsescu.
Pe Traian Băsescu îl văd continuând asemenea lui Ion Iliescu – cu care are atâtea lucruri în comun – ca „lider spiritual” al PD, cu rolul de a păstra partidul la un scor electoral decent 15-20% care să-i asigure o prezenţă constantă în toate guvernele care vor urma.
1. Scorul:
sa inteleg ca „deja”-ul tau se bazeaza pe:
„Potrivit unor surse, in Delegatia Permanenta a PNL, chiar premierul Tariceanu le-a prezentat colegilor rezultatele a doua sondaje:
– PNL intre 20 si 25%
– PD-L intre 23 si 27%
– PSD-PC intre 30 si 35%”
Nestiind cum s-a ajuns la acest „intre” nu pot da o interpretare in sensul ca PNL e deasupra sau nu PD-ului. Daca ai date suplimentare, arata-le, altfel nu iti pot accepta argumentul.
Nu inteleg ce inseamna schimbarea cu 180 de grade a comportamentului PD. Am citit declaratia lui Berceanu (considerata de presa in sensul pe care il dai tu) : nu spune altceva decit ca prefera o alianta cu PNL-ul uneia cu PD-ul. Nimic nou sub soare, daca PD-ul ar fi preferat o alianta cu PSD-ul in care sa cedeze PM guvernul Tariceanu era istorie din toamna.
Iarasi, nu vad ceva nou la Basescu in ceea ce tu si altii interpretati „elogii la adresa guvernului”, semne de impacare samd. Daca negocierile PNL-PD conduc catre o alianta la guvernare la toamna, singura posibilitate este insa, dupa parerea mea, cu un PM independent si cu asta trecem la
2) Tăriceanu rămâne şef al guvernului
Lasind la o parte ipoteza in care PNL ramine in opozitie (si pe cale de consecinta Tariceanu nu ramine premier), intorcind putin cele spuse de tine PNL ajunge la guvernare numai prin asociere cu PSD sau PNL. Ma indoiesc ca PSD va ceda PM, iar daca (,) conditia PNL este Tariceanu PM, varianta cade. Ma indoiesc ca PD va ceda PM (argumentul il aduci chiar tu, spunind ca in felul asta nu au nici o garantie ca dupa o luna mai sint la guvernare). Cade si varianta asta (chestia cu opozitie inca 4 ani afecteaza grav partidul nu tine, se poate sa da, se poate sa nu).
Ramine varianta Tariceanu premier cu guvern monocolor (ori plus UDMAR). Dar varianta asta inseamna un scor electoral (si asta e valabil pentru toti cei trei voinici) care sa se apropie de 40%, si de-abia aici devine importanta nominalizarea pe care o face Basescu (in restul cazurilor e frectie, orice numire care nu va fi convenabila pentru doi dintre cei trei jucatori va pica in parlament), UDMR-ul fiind singurul jucator care nu va cere PM si se va multumi in guvern cu orice partener. In opinia mea asta va fi obiectivul pentru fiecare dintre cele 3 partide primadone, dar e a dracului de greu de atins.
So, daca nimic important nu se intimpla ne indreptam catre un guvern bi-partid (ramine enigma care vor fi numele lor) sau tri-partid (cu foarte putine sanse) cu PM independent, urmind ca scorurile partidelor sa influenteze imparteala ministeratelor; in caz cu totul si cu totul exceptional va exista guvern monocolor sau guvern monocolor + partid balama.
3. Paradigma
1. Nu are nici o importanta, situatia, chiar daca va fi cea pe care o prezici, este similara pentru toti candidatii.
2. Pai are sau nu are legatura cu scorul alegerilor parlamentare?
3. Intr-o competitie cu grad scazut de interes va cistiga cel care va aduce mai multi oameni la urna. Spre exemplu, in competitia pe care o vezi tu eu as paria pe Vadim 😀 .
PS
Concluzia la pardigma e wishful thinking pe fata :)) iar chestia cu Blaga „prea puternic” am auzit-o si la inceputul alegerilor locale.
Din 3 devin mai multe 😀 Renumerotăm:
1. Ce a publicat Ioşka este doar varianta liberală. Mai există şi varianta PD şi varianta PSD care confirmă (în limita marjei de eroare) varianta liberală.
2. Hai să nu negăm evidenţele. Mi-e lene să caut acum declaraţiile lui Boc, Turcanu sau Elena Udrea + desigur Traian Băsescu la adresa PNL şi a lui Călin Popescu Tăriceanu. Chiar ai uitat de „guvernăm singuri”, „vrem să-i dăm preşedintelui argumentul constituţional”? Ceea ce spune Berceanu (şi Stoica, implicit) şi te faci tu că nu observi este renunţarea la condiţia sene qua non de renunţare a liberalilor la Tăriceanu. Nici Boc nu excludea colaborarea cu PNL, ci doar cu Tăriceanu. Acum această condiţie dispare, după cum dispare şi interdicţia colaborării cu PSD. Dacă nu vrei să vezi schimbarea de ton, it’s up to you.
3. Nici baronii PSD, nici cei PD nu mai suportă statul pe bară. Cei de la PSD şi-au făcut deja planuri cum îşi vor mobila birourile de miniştri 😀 Există o presiune foarte mare din filiale spre centru în acest sens. PSD simte că pierde bătălia şi că poate rămâne în continuare pe bară, de aici ameninţările cu moţiunea de cenzură (care nici nu mai poate fi depusă, de altfel). Pentru PSD, sacrificarea lui Mircea Geoană este „un sacrificiu acceptabil”, atâta vreme cât domină guvernul.
În fine, varianta PNL-PSD este din ce în ce mai puţin fezabilă. Ea era OK în momentul în care PNL era creditat în jur de 15%. La 25%, PNL are şansele de a se impune ca alternativă de dreapta şi să împingă PD în rolul de balama.
Intervenţia lui Andronic, care neagă vehement apropierea PD-PNL confirmă în opinia mea că PNL joacă tare şi vrea să pună PD-ul într-o ipostază umilitoare de partid „disperat” care face „orice, inclusiv să lingă unde a scuipat” pentru a ajunge la putere… Deja manipularea de presă curge în favoarea PNL. Aici se vede avantajul unor consultani inteligenţi faţă de soţul soţiei sale şi gudurăii specializaţi în ambasadoreală şi canibalism.
4. Varianta premier independent
Nu este fezabilă, un independent neavând autoritatea necesară şi fie va pleca singur, ca Ciorbea, fie se va agăţa de ficusul din birou ca Radu Vasile. Episoadele Stolojan şi Isărescu nu se pun, fiindcă ei au avut din start un madat limitat. Este posibil ca ea să fie varianta „de avarie” a lui Băsescu în ideea unui mandat limitat până la alegerile parlamentare, după care, re-confirmat în funcţie, va numi pe cine vrea el. Varianta asta însă prezintă pentru PD un mare risc: ca Traian Băsescu să nu fie reales (probabilitate de 99%) şi, deci opoziţie 3 ani.
5. Premier PD
Lăsând la o parte că vor obţine un scor mai mic decât PNL, nici nu există o variantă serioasă. Stolojan şi Videanu sunt mult prea „consumaţi”, Blaga nu intră în discuţie. Un „independent” gen Monica Macovei nu va fi acceptat de nimeni.
6. Vasile Blaga
Este puternic în interiorul partidului, unde se coagulează o opoziţie serioasă la adresa lui Traian Băsescu. Dacă el sau Negoiţă ajunge premier îşi vor consolida puterea în interior (modelul Tăriceanu, Adrian Năstase). Varianta asta îl va lăsa pe Traian Băsescu „pe drumuri”.
7. Scoaterea PD de la guvernare
Tăriceanu l-a mai servit o dată în acest sens pe Băsescu. Logica înţelegerii Băsescu-Tăriceanu ar fi de data asta păstrarea PD la guvernare şi a lui Traian Băsescu ca lider al partidului. Este singura variantă în care Băsescu păstrează controlul. Funcţia de preşedinte este tot mai nesigură şi am serioase dubii că TB ar mai interesat de o candidatură în condiţiile unui astfel de risc de eşec.
8. Paradigma
Situaţia este asemănătoare pentru toţi candidaţii, dar aceştia nu vor fi în situaţii… asemănătoare. Una este ca un candidat să fie sprijinit de un partid şi alta este să fie sprijinit de două.
9. Vadim Tudor
Dacă tu crezi că Vadim Tudor mai aduce pe cineva la urne… I rest my case.
Renumerotind,
1. care sint variantele liberale, democrate si social-democrate care se confirma una pe alta pastrind marja de eroare? Pot sa trag concluzii cu sondajul in fata si cu institutul care l-a facut (pentru trend) alaturi; ai asa ceva? publica, altfel ceri sa iti iau de bune concluziile (tale sau ale altora). Asta daca vrei sa ca ceea ce scrii aici sa nu intre tot la „manipularea de presa” care curge intr-un anume sens, caz in care nu vad de ce imi toccesc deshtele.
2. am spus si mai sus, scopul oricaruia dintre cele 3 partide ar trebui sa fie acela de a guverna singure; asta ca sa nu aibe dureri de cap. Daca e altul, atunci gresesc. Sint schimbari de ton, de nuante, de limbaj la toate cele trei partide, nu numai la PD; nu inseamna altceva decit ca actorii se orienteaza dupa situatia din teren si isi pregatesc pasii pe care ii au de facut mai departe – e un lucru firesc, tine si de negocierile din spate, la care n-am acces, dar care pot imbraca si forma unui pact de „neagrsiune”; scopul ramine acelasi insa: primul loc in alegeri pentru oricare dintre ele, ceea ce le va aduce titlul de primadona; odata fixata ordinea, mesajele se vor schimba si ele in consecinta.
3. nu cred ca in logica „statul pe bara dauneaza grav sanatatii”, indiferent care ar fi partidul. Dar vad ca deja ai rezultatul alegerilor si iarasi nu vad de ce am continua discutia; eu iti spun ca asta e wishful thinking, tu imi spui ca nu vad evidentele; singura „evidenta” pe care o pot accepta la monetul asta e aia remarcata si de Berceanu: guvernul urmator va fi o combinatie de doi din trei, in care toata lumea se va bate sa prinda o felie cit mai mare dar niciunul nu va pune mina pe una atit de substantiala incit sa ii permita sa ia tot tortul ori cireasa din virf.
4. varianta independentului este singura care poate deschide colaborarea intre doi din trei care nu sint dispusi sa cedeze cireasa. Nu vad nici o deosebire intre PNL, PD si PSD din punctul asta de vedere. Restul sint baliverne si discutii de cafenea.
6. e rasuflata mai, tine doar de „manipularea de presa”. Daca asta vrei sa faci, nu vad de ce discutam.
7. Logica intelegerii nu are nici o logica, atita timp cit nu sint garantii, iar astea nu sint. Daca pentru Basescu va fi esential sa candideze va candida si impotriva PD-ului, daca nu – nu va candida nici daca va fi sprijinit de PD, PNL si PSD impreuna.
8. Ma indoiesc ca in primul tur unul dintre candidati va fi sprijinit de 2 din cele 3 partide. In tutrul 2 se va ajunge la situatia asta oricum.
9. Sint convins ca oricind poate exista un Vadim care sa aduca lumea la urne.
1) La PD:
PSD/PD/PNL = 33/26/24
La PSD
35/25/23
Sursele – institutele – nu le ştiu.
2) Nici PSD, nici PNL nu s-au prezentat ca „singuri împotriva tuturor”. La PSD a existat chiar disponibilitate de dialog cu PD, numai opoziţia lui Iliescu împiedicând materializarea colaborării. Când de la „singur împotriva tuturor” treci la un discurs de tipul „cel mult iubim noi PNL şi ce bun e Tăriceanu care ne-a dat afară din guvern” eu văd o problemă.
3) Nu statul pe bară dăunează grav sănătăţii, ci durata lui. Pentru a-şi consolida puterea, liderii locali au nevoie de sprijin. Unul dintre motivele pentru care PD a înregistrat un scor mai slab o constituie şi faptul că liderii locali nu au beneficiat de vreun sprijin. Unii s-au mai descurcat, alţii au înfrânt.
4) Well, credeam că asta facem aici, comentăm. Atâta timp cât nu avem o putere reală de ainfluenţa lucrurile, vorbim discuţii.
6) Nu cred că ţine. Sunt vizibile în PD (cel puţin) 2 tabere, iar Blaga este liderul uneia dintre ele. Nu cred că înfrângerea de la Bucureşti i-a afectat poziţia în partid fiindcă a fost evident că nu era potrivit şi nici nu a vrut. În fine, cu cât ţii capacul mai etanş, cu atât va sări mai mult în sus.
7) Eu zic că are logică şi există garanţii. Tăriceanu asigură prezenţa PD în guvern, Traian Băsescu asigură că PD păstrează majoritatea parlamentară a guvernului Tăriceanu. Am explicat de ce PSD iese acum din ecuaţie pentru PNL dar nu şi pentru PD.
8) Pentru PNL, prezidenţialele nu reprezintă o miză nici acum, ci guvernul, deci va oferi „voturile” celui care îi garantează Guvernul. Cum primul se alege… guvernul…
9) Vadim Tudor a rezistat 18 ani, Ion Iliescu 14, Traian Băsescu 4, Gigi Becali 2, Oprescu 3 luni. So? Ce şanse ar avea un „mântuitor”?
Pingback: Imbecili şi imbecilitate » PoliTichii de mărgăritar