Cei patru care au speriat vestul

Ieşirea concomitentă a lui Mugur Isărescu şi a şefilor băncilor centrale din Ungaria, Cehia şi Polonia este un gest de imagine care, în mod categoric, trebuia făcut, dar, din păcate, nu rezolvă nimic. Întrucât nu cunosc foarte exact situaţia din Ungaria, Cehia şi Polonia, mă rezum doar la ce se întâmplă la noi. Pe puncte:

Sunt de acord că actuala depreciere nu are fundament economic, fiind pur speculativă. Speculaţiile financiare sunt un dat al economiei şi trebuie tratat ca atare. Nu mai suntem pe vremea lui Ceaiuşescu să înfierăm specula. Lamentarea de tipul „vai ce răi sunt” speculanţii şi agenţiile de rating valorează fix cât un pârţ şi miroase la fel de frumos. Şi aprecierea monedei naţionale avea o componentă speculativă. În 2007 se paria pe creşterea leului, acum se pariază pe scădere. Ce s-a schimbat? Totul. Să fim serioşi: România nu are buget serios şi îl are abia de două zile. Economia dă semne de gâfâială. Creşte şomajul, scad cifrele de afaceri, prognozele sunt mai reţinute, dacă nu de-a dreptul negative. Ce aşteptări poate să aibă un om normal? Să crească leul? Hai să revenim cu picioarele pe pământ.

Toată lumea spune că dacă luăm un împrumut acuma, gata rezolvăm problemele. Hai să ne uităm un pic la Ungaria, cu o economie mai solidă decât a noastră. Este datoare la FMI, moneda scade în continuare şi perspectivele sunt şi mai sumbre. Este ce poate ne aşteaptă şi pe noi peste un an. Atâta timp cât nu se întâmplă ceva semnificativ cu economia ca să inverseze trendul, BNR va cheltui aiurea rezerva valutară. Aşa cum am mai spus, până prin aprilie, când banii statului vor ajunge în economie, nu există nici o speranţă să apară vreo veste pozitivă. Abia atunci vom vedea dacă lucrurile vor începe să se mişte sau se vor prăbuşi cu totul.

Nu banii sunt acum principala problemă, ci lipsa de încredere. Chiar şi cei care au rezerve (bănci, firme, persoane individuale) preferă să aştepte pentru moment . Exact această aşteptare omoară economia. Ori, cine să genereze încredere în economie? Băsescu? Guvernul? Isărescu? Da. Asta este problema. Aşadar, dacă nu vine iepuraşul de Paşte cu veşti bune, pregătiţi-vă sufleteşte pentru un euro la 5 lei până în vară.

2 comments to “Cei patru care au speriat vestul”
  1. Si totusi daca este ceva ce trebuie reformat dupa aceasta criza, atunci agentiile de rating ar trebuii sa fie o prioritate. Pentru ca, pe langa faptul ca au esuat in evaluarea riscurilor de tara prior crizei, atunci cand au facut reevaluarea au generat panica. Majoritatea economiilor dezvoltate aveau pana in iunie rating AAA, desi semne clare de criza deja existau. Este aberant ca agentii ca S&P si Fitch sa mentina AAA pentru Islanda pana in momentul intrarii in faliment bancar a acestei tari, iar pentru tarile emergente cu un grad de indatorare mic si care nu erau expuse direct crizei sa fie considerate riscante si astfel sa genereze o retragere masiva de capital.

Comments are closed.