Politice

Dacă tot trebuie să numească un ministru al Culturii pentru 4-5 luni, ce-ar fi să-l propună pe Patapievici? Sau pe Liiceanu, Tismăneanu, Cărtărescu, Neamţu (insert any name din gaşca intelectualii…

Absolut genială potrivirea numelui formaţiunii politice a lui Mihai Răzvan Ungureanu cu numele acestuia.

Mişto găselniţa internauţilor şi eticheta se va lipi de Victor Ponta ca „prostănacul” de Geoană. Practic vorbind, mişto-urile nu cred că-l afectează foarte tare, ele în sine. Şi-a jucat bine rolul de victimă inocentă a serviciilor secrete ale lui Băsescu şi electoratul său nu-l va taxa foarte tare pentru asta. Ceea ce-l va pierde pe Ponta este neseriozitatea. Corina Dumitrescu, Mang, Mircea Diaconu, se tot adună.

Deci de aceea domnul preşedinte Băsescu se tot chinuia să fie spiritual pe tema doctoratului lui Ponta. În ciuda numelor mari implicate sună prea tare a făcătură, mai ales după evoluţia ulterioară…

În urmă cu ceva vreme scriam că cea mai bună variantă de salvare a PD ar fi demisia preşedintelui şi cuplarea alegerilor parlamentare cu cele prezidenţiale, unde Mihai Răzvan Ungureanu ar fi putut juca un rol de locomotivă. Această variantă pare din ce în ce mai improbabilă. Traian Băsescu exersează rolul de preşedinte-ghiocel, Mihai Răzvan Ungureanu nu are chef de politică serioasă, iar PD nu mai simte nevoia să fie salvat.

Odată cu schimbările politice care se întâmplă acum devine vizibil un fenomen care, nu aş spune neapărat că mă miră, dar mi se pare cel puţin ciudat. Din zona cu simpatii băsesciene (şi nu vorbesc acum de pupini, ci de oameni normali) apar avertismente şi viziuni apocaliptice, deşi lucrurile nu sunt cu nimic deosebite decât cele petrecute în 2005 sau 2009.

Întrucât mă pregătesc să vând maşina într-o lună-două pentru un upgrade mi-am făcut nişte calculele. Cheltuielile în cei doi ani cât am avut-o sunt în jur de 1 leu/km, incluzând:…

Câteva consideraţii după nişte alegeri despre care nu este foarte mult de povestit:

Pornind de la articolul acesta, ar fi interesant de văzut perspectivele. Şi aici nu vorbim de economia românească, ci de cea mondială, ale cărei tendinţe noi doar le copiem, uneori mult mai rapid.

The end.