Eroica luptă a cavalerilor Apocalipsei

Hotărârea de ieri a Senatului, poate cea mai ciudată dovadă de inteligenţă de care poate da dovadă un politician, a stârnit un val de indignare în rândul cavalerilor apocalipsei jurnaliştilor, care au început să se lamenteze că li se încalcă libertatea, că apare cenzura. Organizaţiile de ziarişti, care în alte cazuri dorm bine-mersi, au sărit rapid cu comunicate apocaliptice de parcă de mâine încolo vom ajunge mai ceva ca pe vremea lui Ceauşescu (perioadă în care mulţi dintre guriştii de azi prosperau proslăvind Paridul şi Conducătorul MultIubit). Chiar şi în blogosferă am citit preponderent opinii negative (ştiu, tentaţia de a face mişto de Funar este ireprimabilă).

Adevărul este că avem de a face cu un adevărat atentat la adresa unei prese care nu cunoaşte decât un singur ton, cel apocaliptic. Orice chestie se transformă într-o tragedie naţională din care nu avem altă scăpare decât un sepuku colectiv. De aceea ambele televizoare din casă stau doar pe desene animate. Singura opinie de bun simţ pe care am găsit-o e la Andrei Roşca. Şi, desigur, la Caragiale. „Este o criză, mă-nţelegi, care poţi pentru ca să zici că nu se poate mai oribilă… S-a isprăvit…”

3 comments to “Eroica luptă a cavalerilor Apocalipsei”
  1. Pingback: Kafka 0 - Romania (adica Senatul) 1 « MoROmeTe says

  2. Sa fim seriosi, atunci cind incerci sa te substitui legilor pietei libere cu astfel de proiecte, e clar ca apar semne de intrebare. (Ale mele se refera la Ghise, pe care-l stiam un politician abil si cu mintea vioaie). Probabil ca au dorit sa rezoneze cu cei care reclama violenta si trivialul, uitind ca aceiasi o consuma zilnic cu ipocrizie si ca, la urma urmei, intre Pro TV si Trinitas TV, via TVR, exista totusi jurnale si jurnale… Si mi se pare de maxim prost gust sa spui ca asta iti cer cetatenii, ca si cum doar asta si-a putut gasi rezolvarea cu prioritate din seria de probleme ridicate de electorat. De acord ca orice ploaie sau ninsoare sint intimpinate la stiri pe un ton apocaliptic, dar nu poti da o lege impotriva prostului-gust… selectia e la indemina consumatorului. Asta daca nu uiti ce inseamna o stire si ca pozitivul unuia poate fi negativul altuia.

  3. Mie ideea de la care a pornit iniţiativa mi se pare a fi una lăudabilă. Adică dom’le, hai să schimbăm ceva. Din păcate, orice lege mai trebuie şi aplicată, trebuie să aibă nişte efecte, pentru că până la urmă asta urmăreşti, să ajungi la un rezultat (sau poate rezultatul e chiar tam-tam-ul pe tema unui act aiuristic?). Ori nu văd ce rezultat poate avea ce au propus ei, cum poate fi aplicată efectiv etc. Asta e de fapt buba pare-mi-se cu majoritatea actelor normative prefaţate de interesul european, par a fi date doar de ochii lumii…

Comments are closed.