O problemă gravă

Tragedia de ieri ne arată că, deşi suntem zilnic, oră de oră, minut de minut, împinşi să credem contrariul, statul român funcţionează, în schimb presa este din ce în ce mai disfuncţională. SMURD a intervenit în 3 minute, evacuarea maternităţii s-a făcut în timp util astfel încât nu s-au înregistrat alte victime decât cele aflate în locul tragediei. În vreme ce reprezentanţii autorităţilor se străduiau să-şi facă datoria, reporteri decerebraţi făceau tot ce puteau pentru a-i încurca, învârtindu-se aiurea ca nişte găini bete. Retardaţi ca Buble imediat au pus placa cu „Băsescu (şi Boc) e de vină„, semn că spălarea de creier este ireversibilă. Nici măcar o urmă vagă de compasiune şi înţelegere faţă de victimele tragediei, doar prostie în stare pură, live la TV în breiching niuz. Prima dată am sesizat fenomenul în timpul inundaţiilor din 2005 – anul ăsta singurul lucru pe care l-au putut găsi împotriva autorităţilor au fost pantofii cu toc ai Elenei Udrea.

19 comments to “O problemă gravă”
  1. SMURD si ISU au facut dovada ca functioneaza (poate ar trebui regandite niste optiuni politice de negare a utilitatii lor) dar generalizarea la functionarea „statului” cat timp avem victime intr-o institutie de stat, cu oameni angajati de stat, proceduri facute de stat, dotari facute de stat …. e cel putin exagerat.

    PS: eu inteleg razboiul asta cu presa dar a considera vinovati reporterii pentru evenimentele astea … e deja fundamentalism.

  2. 1) NU este vorba de a considera apriori vinovaţi reporterii pentru evenimente, ci pentru modul în care relatează evenimentele, şi nu este vorba de un caz izolat, ci de un comportament devenit regulă de ani de zile.

    2) Ţinând cont este vorba de un accident, el se putea petrece şi într-o clinică privată. Pe zona de control permanent şi prevenţie, nici la stat, nici la privat nu sunt foarte evoluate lucrurile.

  3. eu nu cred ca ai dreptate. SMURD este ONG, NG-ul ala vine de la Non Guvernamental si este construit de Raed Arafat in pofida statului roman. ISU functioneaza prin grija aceluiasi om, de data asta e adevarat in cadru institutiilor statului roman. Si reporterii aia trebuiau tinuti la distanta tot de ceva oameni din institutiile statului roman. Si spitatulul e de stat, samd. Mie nu prea mi se pare ca a functionat ceva cum trebuie.

    • @Combo
      Nu cred că ideea că SMURD este, de fapt, un ONG este bine încetăţenită în rândul publicului, astfel că distincţia nu mi se pare utilă în context, deşi „tehnic” ai dreptate. Pe de altă parte, sunt de acord că nici nu putem generaliza ideea că TOATE instituţiile de stat funcţionează, până la urmă, şi ele sunt populate tot de români mai mult sau mai puţin oneşti. Per ansamblu însă, eu constat o îmbunătăţire continuă a serviciilor publice. Problema este degradarea continuă a actului jurnalistic, de aici şi titlul. Sunt de acord că „o instituţie a statului” ar fi trebuit să-i ţină pe reporteri la distanţă, dar cei 7 ani de-acasă şi o minimă decenţă ar fi trebuit să le spună acestora că nu se cuvine să bagi camera şi microfonul în faţa unui pompier care tocmai stinge un incendiu sau a unui părinte înnebunit de durere. Şi sper că nu mă iei cu „aşa vrea publicul”, fiindcă din 2000 încoace scad şi audienţele TV, şi tirajele.

  4. 1. deci pana sa analizam fapte, vinovatii, proceduri, factori de risc …. sa punem intai martorii (povestitorii) la punct. pe logica asta si lapidarile afgane pot fi „functionale” dar deformate de reporteri rauvoitori.

    2. da probabil se putea intampla si la orice alta clinica … dar tot nu se putea concluziona ca acea clinica este „functionala” … pentru simplu fapt ca „functia” unei maternitati/spital e sa aduca/salveze viata nu sa o curme.

    • @Parvan,
      Sorry, mesajul ăsta a fost prins în spam.
      1) Acum exagerezi cu… logica. Totuşi, aseară nu am văzut nici o analiză, doar „Băsescu e de vină!” (şi ştii ce fan Băsescu sunt…), onomatopee şi propoziţii dezarticulate.
      2) Accidentele fac parte din coeficientul de risc. Unele pot fi minimalizate, altele nu. Riscul unui accident într-o unitate medicală, indiferent că e în România sau în Elveţia este mare. Ca o glumă, România stă cel mai bine la infecţiile intraspitaliceşti – cred că eram cu cel mai scăzut număr. Desigur, din cauza unor deficienţe de raportare. Existenţa riscului nu înseamnă că vorbim de o activitate nefuncţională. Oricum, statistic vorbind, cele mai multe decesuri au loc într-un spital.

  5. Eu incerc sa nu ma bag peste cum vor televiziunile si presa sa-si faca business-ul. Pur si simplu nu e treaba mea, nu sunt client, nu platesc pentru ce fac ei, problema lor. Am observat si eu aseara ineptia reporterilor dar repet, aia o fac pe banii lor. Ce ma scoate din sarite este ineptia autoritatilor (cu cateva exceptii siriene).
    Adica se reduce personalul de mai e o asistenta pe etaj (nu stiu daca e cazul de fata, dar prin alte spitale am vazut) si pe urma problema mare de ce n-a trecut 1 ora prin salon. Toata lumea se vaita ca se da spaga, dar la salarii de 800 de lei/luna nici nu e de mirare. Toti se vaita ca se fura de parca ar trebui sa-i prinda pe aia care fura Maica Tereza. Nu de aia platim procuratura, politie, guvern sa-i coordoneze, parlament sa faca legi cum trebuie samd.
    Exact din motivul asta trebuie sa demisioneze ministrul Sanatatii. Pentru ca era jobul lui sa faca sistemul in asa fel incat treburile de genul asta sa nu se intample. Sa dea oameni afara, sa angajeze altii, sa faca proceduri, sa ceara bani si sa demisoaneze daca nu reusea. Ce alta dovada mai buna vrei ca n-a reusit decat faptul ca au murit 4 copii de cateva zile in locul in care trebuiau facuti bine si ajutati sa supravietuiasca ?
    Si odata cu ministrul toti cei responsabili de verificare procedurilor, de implementarea lor, de verificare si de orice alta chestie care daca ar fi fost facuta bine ar fi impiedicat producerea evenimentului.

  6. @Combo,
    deja sunt prea multe şi deviem de la subiect. Cu unele nuanţe, sunt de acord cu tine.

    Problema presei este că, deşi privată şi „pe banii ei”, ea prestează un serviciu public. Or, de calitatea acestui serviciu public depinde foarte mult şi calitatea serviciilor publice prestate de stat. Desigur, nu în exclusivitate. Dacă o să te uiţi la acest aspect, vei vedea că există o relaţie directă între calitatea mass-media şi calitatea serviciilor publice şi că ţările cu o mass-media puternică şi profesionistă au servicii publice de un nivel calitativ ridicat.
    Mergând un pic mai departe, ar trebui făcută distincţia între accident şi problemă de sistem. Tragedia de ieri o consider accident, ca atare demisia ministrului intră la categoria „capul lui Moţoc vrem”. Întârzierea cu 9 ore a unui tren, în schimb, este o eroare de sistem şi acolo ministrul trebuia demis imediat.

  7. revenind: care zici tu ca e functia unei maternitati? si care e legatura presei in povestea asta?
    ce trebuia sa faca presa ca in maternitatea aia sa ramana oameni vii?
    Ce ar trebui sa se intample intr-un spital (de stat, privat cum vrei tu) ca sa fie „nefunctional”?

  8. @Pârvan,
    Întrebările sunt filosofice şi potrivite mai degrabă pentru nişte dizertaţii masteriale sau doctorale. Totuşi, crezi că cer prea mult dacă am pretenţia unei abordări moderate şi decente? Chiar este greu să compari ştirile de la un post străin cu ce se petrece la noi şi să nu-ţi dai seama de diferenţă? Chiar e nevoie să filosofăm pe tema rolului presei? Crezi că declinul tirajelor şi al audienţei TV este dat doar de „caracterul mai special al României”? Sau inadecvarea la ceea ce vrea de fapt publicul joacă un rol oarecare?

  9. eu n-am pretentia la filosofari ci doar de reactie la asertiunile ca 11 copii „accidentati” intr-o maternitate ar fi semn de functionalitate iar relatarile despre acestea ar fi „dovezi de prostie”.

    Sa stii ca chiar compar stirile si chiar mi se pare ca se alearga informatie prin multe locuri si chiar sesizez ca infotainmentul e prezent pe tot mai multe ecrane. Unii chiar se risca pe fronturi de lupta sau in medii ostile.

    cu privire la audientele TV … esti intr-o oarecare eroare … exista scaderi pe targeturile tinere (care de fapt folosesc alte ecrane si alte sisteme de distributie) … si cel putin pe romania ultimelor luni am tot avut cresteri (comparat cu similar din anii precedenti)

    „inadecvarea” ar trebui apreciata cu ochii pe „public” si emisii … nu preluata gata mestecata (de la cei interesati).

    in privinta tirajelor … discutia e lunga … si trece prin economic, financiar, distributie, cozi de topor (jurnalisti care scuipa in farfuria aproapelui) … si se termina in cat de mult pretuiesc advertiserii „cititorul” (pretuirea facandu-se in profitul virtual pe care l-ar putea aduce „cititorul”).

    Anyway … daca tu crezi ca aprecierea drept „functionala” a celor 11 accidentati” inseamna presa functionala …… sper sa nu-ti risti bani pe businessuri de presa 🙂

  10. Am impresia că manipulezi 😀
    Eu nu am criticat relatările accidentului, şi nici nu militez împotriva criticilor, ci mă revoltă tonul. Or, tonul face muzica.

    BTW – Maternitatea aparţine de Primărie, nu de MS 😉 N-am auzit un „Jos Oprescu!” sau vreo cerere de demisie. Food for thought.

  11. Reciteste titlul si prima fraza … o sa intelegi de ce zic ca nu-i nici filosofie nici manipulare 🙂

    Ps: fara vreo legatura cu subiectul, mie personal imi e mai simpatic Cseke decat Oprescu … dar aici e vorba de oameni nu de persoane, de fenomene nu de evenimente.

  12. 🙂 ca sa continui „filosofarea” 🙂
    1. La Dan nu mai e vorba de stire in conditii de incertitudine (e scris la mai mult de 24 de ore, cand informatia pe eveniment se clarificase)

    2. tipul ala de mesaj n-ar face volume mass (de televiziune) si n-ar putea finanta reporteri, care de reportaj, motaj etc … si cu finantarea generata ar ramane dependent de google si cel mult de „agentii de presa” adica informatii gata „livrabile”

    3. buna parte din contentul de acolo ar fi fost primit cu ostilitate daca ar fi imbracat „first news -ul” … ca dovada observa (ne)preluarea hotnews 🙁

    PS: daca ma pui sa aleg intre cele doua texte …. marturisesc ca in ciuda polemicii de aici si linkului din post … eu n-am citit buble dar am citit selaru 🙂

    • La Dan este vorba de altceva, esenţial pentru o ştire. Punerea în context. Este ceea ce lipseşte cu desăvârşire mass-mediei de la noi, dimpreună cu un alt ingredient de bază al jurnalismului – partea de follow-up.
      De ce insist că nu avem o problemă „de sistem”:
      1) Nu este vorba de o culpă medicală. Dacă ne uităm pe ştirile referitoare la domeniu observăm că sunt destul de puţine cazuri de malpraxis, cât mai ales cazuri de lipsă de caracter. Or caracterul oamenilor nu ţine de „sistem”.
      2) Sistemul beneficiază de ani de zile de fonduri în creştere şi trebuie să fii absolut rău intenţionat să vezi diferenţele faţă de acum 5 ani, să zicem. S-au renovat spitale, s-au modernizat, s-au făcut dotări. Raportat la ceea ce poate România, din punct de vedere al sistemului se poate spune că s-a făcut foarte mult. Nu trebuie uitat că doar vreo 3 milioane de români plătesc asigurări de sănătate de care beneficiază 17-18 milioane sau câţi mai suntem.
      3) Da, există probleme de sistem – salarizarea personalului, o gândire contabilicească cretină (se cumpără un aparat dar nu sunt fonduri pentru mentenanţa lui, sau se cumpără consumabile ieftine care distrug aparatul şi producătorul refuză garanţia etc.).
      4) Da, sunt de acord că ministrul Sănătăţii trebuie să-şi dea demisia, dar asta ca urmare a prestaţiei groaznice din conferinţa de presă.

      Referitor la „ce merge şi ce nu merge”, poate că, fiind în… sistem, ai preluat tiparul lor. Opinia mea este că, micşorându-se universul audienţei mass-media, este normal să crească ponderea celor consumă un anumit tip de „produse”, dar asta fiindcă cei care ar consuma altceva au renunţat. O creştere – de care vorbeai tu – este posibilă, fiindcă încep să vină „în piaţă” generaţiile post ’89, al căror nivel de pregătire este mult mai slab (şi aici nu este vorba de „pe vremea mea se făcea mai multă carte…”), fenomen care se resimte deja pe piaţa muncii.

  13. nu-s chiar in sistem 🙂 … doar ca pe tv de peste 9 ani zi de zi observ ce a mers si ce nu in ziua anterioara (monitorizari la minut, 24/365, peste 50 de canale) … deci observatie nu intuitie 🙂
    cu targeturile tinere n-ai dreptate, (vezi c-am explicat mai sus) dar mecanismul e cumva corect: cei care se uita putin sunt neglijati in favoarea celor care pot genera volume mari.

    Revenind la problema de fond, cateva indreptari (evident subiective):
    – cu siguranta avem dovada unei disfunctionalitati,
    – daca nimic altceva nu se „dovedeste” defect in sistem atunci capul sistemului trebuie schimbat pt a da premiza ca vor putea fi depistate/remediate cauzele disfunctionalitatii.
    – nu pare o problema de finantare
    – mentenanta, supraveghere, avizare PSI … au proceduri care au lasat sa scape erori
    – povestea ca nu poti inlocui un om ca daca dai afara unu nu poti aduce altul (trebuie sa dai 7 afara) cere urgenta revizuire cel putin in zonele medicale sensibile
    – trebuie revizuita procedura de comunicare de criza ISU … ce s-a intamplat in prima ora de la interventie a fost riscant (gandeste-te la cazuri viitoare, incidente mai mari, confuzii mai generale, incidenta mai larga etc). Cu toata admiratia pt Arafat si Smurd, negarea/capul in nisip/ confuzia din primele minute sunt generatoare de panica … in situatii de urgenta. Mult mai logic era sa izoleze confuzia: doar terapie intensiva copii, acum sub control, restul sunt in afara oricarui pericol, se continua demersurile bla bla. Scuza cu intai actiune si apoi comunicare e cretina cand vorbim de sistem multipersonal, iar scuza ca intai vorbesc cu cele 10 familii (imprastiate prin tara) si pt asta trebuie tinuti ceilalti in tensiune .. e ridicola.
    – modificarea standardului de dotari macar pt a da senzatia ca riscul unor astfel de accidente e diminuat (detectoare de fum/ alertare rapida … bla bla)

  14. Este drept ca televiziunile s-au precipitat in a identifica doar vinovatii politice. Multitudinea vinovatiilor este mult mai extinsa. Insa, dincolo de situatia particulara de la Giulesti, nu poate fi exclusa criza de sistem. Implicit vinovatia politica pentru abrutizarea in care a fost adus si actul medical. Inconstienta personaluilui medical este un rezultat al intregii crize prin care trece societatea romaneasca. Deci, vinovatia nu este doar a 2-3 oameni ci a unei intregi generatii de politicieni care au determinat pe parcursul a ani de zile o asemenea evolutie nefasta.

  15. Pingback: Medlife – nişte incompetenţi de evitat » PoliTichii de mărgăritar

Comments are closed.