Motivul principal pentru care, până în prezent, „trădarea” lui Tăriceanu nu a fost luată în serios a fost pentru că nimeni nu credea că PSD chiar îl va susține. Liviu Dragnea s-a pronunțat de două ori clar împotriva lui și toată lumea a crezut că aici se va termina totul. Numai că „aripa Ponta” a fost mai tare și acum Tăriceanu este președintele Senatului, al doilea om în stat, deja favoritul televiziunilor „de știri”. Pe măsură ce va fi mai clar că PSD are intenții serioase cu Tăriceanu, poziția PNL va fi una delicată.Așa cum am mai spus, inițiativa lui Crin Antonescu de ieșire din USL și separare de PSD reprezintă o tentativă de mutare a țintei de la Traian Băsescu la PSD. Atâta timp cât referențialul este Traian Băsescu, Crin Antonescu nu are prea multe șanse. Cu totul alta este situația în care noul vechi bau-bau este PSD. În societate există încă un curent puternic anti-psd, care a fost atenuat o vreme de cel anti-băsist. Pe măsură ce Traian Băsescu devine din ce în ce mai irelevant, susținerea unui curent antiprezidențial devine mai dificilă, de aceea o repoziționare se impunea și Antonescu a ales mișcarea cea mai logică.
În schimb, pentru PSD, coalizarea tuturor împotriva lor ar fi dezastru, de aceea este esențială crearea unei breșe. Toată lumea a remarcat tendința lui Victor Ponta de a duce PSD la centru în vederea scăpării de eticheta de „stânga” sau de „socialist”. Apariția unei forțe de dreapta mai puternice, coalizate în jurul PNL, ar împinge PSD înapoi la stânga și ar dezgropa niște răni niciodată închise. PC și UNPR nu îl ajută în acest sens, ele neavând culoare politică, de aceea are nevoie de liberali. Apoi, el nu dorește să candideze la prezidențiale. În primul rând, fiindcă îi este frică să nu pățească ce a pățit Geoană. Eventuala pierdere a alegerilor, destul de probabilă în scenariul „toți contra PSD”, înseamnă finalul carierei politice. Divergențele cu Liviu Dragnea sunt deja vizibile și pentru cei din afara partidului astfel încât Ponta să se teamă. În al doilea rând, este încă tânăr, iar funcția de președinte l-ar pensiona mult prea devreme pentru gustul său. În al treilea rând, banii și puterea sunt la Guvern, nu la Cotroceni.
Pentru Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu este candidatul (manciurian) perfect. Va putea compensa eventualele „defectări” ale mașinii de vot pesediste cu voturile unei părți din electoratul liberal sau al PDL. Va evita coalizarea tuturor împotriva PSD, fiindcă PSD nu va avea candidat propriu. Dacă ar câștiga alegerile, Călin Popescu Tăriceanu nu ar putea crea probleme PSD, fiind mult prea slab, chiar și în condițiile dislocării unei bucăți mai mari din PNL (nu foarte probabilă, oricum). Chiar dacă partidul îl va forța în cele din urmă să candideze, îl poate folosi pe Călin în tandem și să-l numească premier. În acest fel, s-ar asigura că păstrează controlul asupra partidului.
Oricum, situația în PSD este departe de a fi OK. Până acum, Ponta a punctat împotriva rivalilor de mai multe ori, evitând în același timp nemulțumirile, dar eludarea „meandrelor concretului” nu poate dura a nesfârșit și partidul nu-l va ține în brațe fără să livreze nimic. În plus, problemele cu justiția ale lui Victor Ponta sunt mult mai mari decât ale rivalului său Liviu Dragnea. Faptul că în Parlament au reușit protejarea lui Chițoiu nu face decât să amâne o procedură și, în opinia mea, e o chestiune de timp cât extinderea urmăririi penale se va face și către ceilalți doi semnatari ai „ordonanței ASF” și singurul lucru care amână acest lucru este impactul deosebit și contextul politic extern tensionat. Poți măsura intensitatea „durerii” în baza reacțiilor „trompetelor” mediatice. Cu cât acestea țipă mai tare pe un subiect, cu atât subiectul acela are potențial distrugător mai mare. Or, delirul mediatic de la Antena 3 cu prilejul votului din Parlament referitor la Daniel Chițoiu arată că subiectul arde.
1. Curentul anti-psd se cam suprapune cu pro-pdl, fanii liberalilor fiind în general oameni echilibrați, care votează candidați, nu partide. Ori taman chestia asta va duce de râpă orice plan al lui Antonescu, care oricum nu mai are șanse din 2012. Pe de altă parte, prezidențialele din acest an vor fi tot sub marca antibăsistă, deci o susținere din acea direcție ar face mai mult rău decât bine în anul de grație 2014.
2. Tăriceanu slab?! E singurul premier care a făcut față lui băsescu fără să piardă mare lucru. Punct.
3. Situația în PSD nu e OK, dar când a fost? :)) Ponta se descurcă și cu dinozaurii nu doar prin intermediul lui Sârbu. Dovadă este faptul că a știut să aducă în față oameni tineri și profesioniști (Corlățean, Pricopie, Cazanciuc, Costoiu, Petrescu, Szabo, Șova, Jianu, sau chiar Voinea care s-a lămurit de ceva vreme de diferențele între teorie și practică). Sigur că nu toți sunt pe placul dinozaurilor, dar cu cât trece vremea, puterea acestora scade. Pe de altă parte, știm bine că – așa cum se întâmplă cu toate guvernele de pe lumea asta – nu toți vor confirma. Dar e foarte mare lucru să nu mai vedem aceleași figuri din ultimii 25 de ani, oameni crescuți și formați în anii comunismului precum Hrebenciuc, Rus, Blaga, bOC, Flutur, Frunzăverde, Vosganian sau cine vrei tu….
4. Cine mai știe ce e pe la A3?! Poate doar angajații lor că probabil le e specificat în fișa postului…
1. Păi asta este miza. Vom avea o campanie anti-PSD și câștigă Antonescu, vom avea o campanie anti-Băsescu și câștigă Ponta.
2. E discutabil. Ca premier, meritele sale încep să fie contestate. Bătălia cu Băsescu s-ar putea să fie irelevantă (vezi pct 1). Deocamdată e văzut mai degrabă ca un loser care încearcă să spargă PNL și asta e mai greu de înghițit.
3. Șova, Corlțean profesioniști? Ce băuși, că vreau și eu 🙂 ?
1. Nu mai e nicio miză pentru Antonescu în orice scenariu îl vrei tu. A pierdut, e istorie.
2. Contestate de cine și cu ce argumente?!
3. De vreo 10 ani, Șova e în primii 30 de avocați ai țării conform topului britanicilor. Ți se pare puțin? Mie nu! Corlățean a reușit să spargă izolarea în care a dus țara băsescu și e bine văzut și afară. Poate că nu e la nivelul lui Meleșcanu să spunem, dar e mult mai tânăr și are șanse să recupereze decalajul. Repet, nu toți vor confirma, dar hai să tragem concluziile în 2016.
1) Antonescu e un nume generic pentru candidatul anti-psd. Ieri Crin a admis și posibilitatea rocadei cu Johannis, ceea ce deschide alte perspective.
2) De oameni care înțeleg ceva economie 😉
3) Șova din topuri nu e el, e mama lui 😉 El e tipul ăla care nu știe ce e cu Holocaustul, cu niște contrăcțele dubioase pe la Gorj, cu faze de căcat cu drumarii, cu autostrăzile care apar și dispar… E un tip blonduț, mai timid așa, care nu prea știe să vorbească dacă propozițiile trebuie să depășească 2 cuvinte. La fel, Corlățean e un tip foarte inteligent atunci când tace, ghinionul lui e că mai trebuie să și vorbească.
Am o senzație de deja-vu. 2004, forumul chip îți spune ceva? Anul ăsta facem 10 ani, trebuie neapărat să ne întâlnim să bem ceva 😆
1. O dai la întors. Nu e nici pe departe același lucru dacă va candida Crin sau Johannis.
2. Eu înțeleg că ție ți-e rușine să recunoști că ești băsist, dar fără argumente concrete te desconsipiri automat 😀
3. Asta e glumă sau ce? Habar nu am detalii, dar nu cred că fac englezii genul ăsta de gafe. Mă rog, nevermind.
Depinde ce a înțeles fiecare dintre noi după acest deceniu 🙂 Tu, de ex., nu o să recunoști niciodată că ai greșit proslăvindu-l pe băsescu. 😀 Drept urmare, sunt de acord cu propunerea ta, dar numai în locuri publice și doar pahare de plastic :))
Mă găsiși pe mine de băsist 🙂 Retrospectiv privind, nu cred că atunci eram atât băsist, cât mai ales înverșunat pe Năstase. Cu Băsescu mi-a trecut repede. La fel și cu Tăriceanu, dar cu el m-a ținut ceva mai mult. Mai corect ar fi spus că m-au făcut ei să-mi treacă.