Între un intelectual autentic şi o labă tristă.
Posted inPoliTichii
Diferenţa
Posted by
Cristian Banu
8
Cristian Banu, consultant management, auditor ISO 9001, ISO 14001, ISO 45001, HACCP (ISO 22000), ISO 22301, ISO 27001.
Post navigation
Previous Post
De ce nu-mi este frică de criza economică (II)
Eu nu vad nicaieri urma de intelectual autentic in nici unul dintre texte, doar „labe triste” ambele:) E greu sa gasesti vreo urma de rationament intre „ura lui Patriciu” si „cea mai gretoasa realitate din ultimii 15 ani”. Eventual diferenta e ca Mircea Cartarescu scrie (aiureli) din frustrare si dezgust (ceea ce departe de a fi marca unui „intelectual autentic”) iar H.R. Patapievici scrie (tot aiureli) din pretentia de a intelege mecanismele oamenilor politici ca pe o telenovela. Daca ar trebui sa aleg l-as alege pe cel din urma pentru ca nu sunt deloc amator pentru porcire fara discriminare:)
Mie articolul lui Mircea Cărtărescu îmi pare lucid şi realist (dincolo de exagerările poetice).
Mie tocmai forma asta de pseudo-luciditate care se traduce prin „totul e de rahat” (de la politicieni pana la omul de rand) la care s-au dedat multi nu imi pare deloc lucida si nicidecum demna de un „intelectual autentic”.
Eu pot admite mai usor ca unui intelectual i se pare ‘totul de rahat’ decat ca unui intelectual i se pare ca lumina vine dintr-un singur punct (in cazul nostru, din dealul Cotrocenilor).
Cristian Banu, mă întreb ce ţi se pare lucid şi realist în ce scrie Cărtărescu? Esenţa e aceeaşi ca şi la Patapievici: „moarte PNL!”. Apropo, tu ai fost candidat la alegerile parlamentare din partea liberalilor sau e o coincidenţă de nume?
Noroc cu lămâia liberală, altfel aş vărsa când mi-aş aminti de Mungiu, TRU, Cărtărescu, Patapievici şi ceilalţi. Cu asemenea intelectuali s-au construit toate dictaturile. Ei sunt întruchiparea intelectuală a „omului nou”.
P.S. Implicit interesele comerciale.
@Dan
Nu cred că „totul e de rahat” caracterizează textul lui Cărtărescu. Ambii trebuie priviţi şi prin prisma textelor trecute. HP s-a plasat în categoria „eu ling mai bine decât TRU”, excluzând orice demers critic. Mircea Cărtărescu şi-a asumat simpatia pentru Traian Băsescu, dar întotdeauna a făcut-o din perspectiva „răului cel mic”. Niciodată nu a negat problemele lui TB sau ale PD. Altfel, desigur, este (un mare) poet şi uneori abuzează de metafore.
@Liviu
Same here
@Roxana
Nu cred că esenţa textului lui Cărtărescu este moartea PNL (care, de altfel, este o posibilitate destul de serioasă). În rest, lingăi au existat în toate regimurile. Sunt o specie foarte rezistentă şi foarte adaptabilă.
@Cristian
OK, sunt de acord cu diferentierea pe care o faci intre cum cei doi s-u raportat fata de Traian Basescu. In schimb toata chestiunea luciditatii si a luarii de pozitie publice a unui intelectual – ca pana la urma despre asta tot discutam – eu o vad in felul urmator (si am scris-o de mai multe ori) : avantajul unui intelectual fata de „omul de rand” sunt tocmai uneltele suplimentare de care dispune pentru a intelege si interpreta lumea, ceea ce se intampla in jurului lui, inclusiv actualitatea. Dar cand o luare de pozitie a unui „intelectual autentic” se transforma in a repeta mecanic eternul „toti sunt hoti si corupti, o imagine a ce suntem noi – aka poporul – cu adevarat” devine absolut penibil. Si nu cred ca e un semn de luciditate o astfel de atutidine similara cu incapacitatea de a sesiza si cele mai elementare nuante. Dl. Cartarescu faci si el parte dintre cei care au doar certitudini, ca sa fac referinta la un alt post de-al tau.
@Liviu
Acestea doua sunt doar extremele si rezultatul ambelor feluri de a vedea lucrurile este acelasi : nu au nici un interes pentru ca nu spun absolut nimic nou. Si ambele sufera de bias-uri evidente. Cum ziceam si in comentariul anterior, lipseste complet capacitatea de a prinde si intelege nuantele.