Cum se pune problema

Mâine/Azi (în funcţie de cum citiţi) se dezbate problema acceptării de către PNL a intrării la guvernare. Problema este pusă greşit. Nu intrarea sau neintrarea la guvernare trebuie discutată, ci dacă PNL poate avea încredere în Traian Băsescu şi ce garanţii poate primi în acest sens. [Admit, şi reciproca este valabilă.] Totuşi, venim după patru ani de confruntare şi după nişte alegeri în care PNL a fost în tabăra opusă şi a convins 70% din electoratul său să voteze împotriva lui Traian Băsescu.

Părerea mea este că, deocamdată, discuţiile sunt premature. Traian Băsescu [şi PD] nu a[u] făcut nici o ofertă concretă, ci doar s-au exprimat principii vagi. Declaraţia lui Boc suna de genul „vrem guvern de dreapta, dar PNL nu este singura soluţie„. Cred că mai degrabă în momentul de faţă liderii PNL ar trebui să-şi bage picioarele în apă rece, foarte rece şi să se trezească. Cu Geoană au avut un proiect în care erau vioara principală. Dar lui Geoană aveau ce să-i ofere (şi i-au oferit), voturile. Lui Traian Băsescu nu au ce să-i ofere pe care să nu şi-l poată lua singur (dacă a convins UDMR-ul, 10-20 de parlamentarii îi ia, dacă nu i-a şi luat). Cu Traian Băsescu nu pot negocia. Nu au ce da la schimb – decât puţină onorabilitate din puţinul rămas pe fundul sacului. Ceea ce mă îndoiesc că-l interesează.

2 comments to “Cum se pune problema”
  1. Atunci cand vor cugeta ‘cu picioarele in apa rece’ daca intra sau nu la guvernare (nu mai discut acum in ce conditii, cu sau fara premier etc. sau daca au ce oferi sau nu), liberalii trebuie sa mai ia in considerare un aspect.

    Urmeaza o perioada extrem de dificila economic si social, probabil mai grea decat ce s-a vazut pana acum. Data fiind istoria relatiilor dintre Basescu-PD si PNL, e de asteptat ca multe din oalele sparte sa fie puse in spinarea liberalilor. Parca il si vad pe Basescu (proaspat reales prin voturile roman’lor, cum pronunta d-sa) iesind la declaratii si spumegand ca liberalii fac si dreg (si mai dihai daca PNL da premierul!). PNL risca sa plateasca o polita mult prea mare pentru nereusitele si frustrarile aduse de criza exacerbata din 2010.

    Nu stiu cum le-ar fi fost liberalilor cu un ipotetic guvern Johannis cu PSD. Istoria relatiilor cu Basescu nu ne poate insa face optimisti in privinta soartei pe care ar avea-o la guvernare liberalii in situatia unei (noi) guvernari cu PD.

  2. Cred că în sitiaţia actuală din punct de vedere liberal ar fi preferabil ca PNL să se fractureze încă o dată astfel încît cei ce nu pot rezista cîntecului de sirenă să se arunce în braţele ei, dizolvîndu-se ca şi gruparea SS – Stoica Stolojan.
    Iar ceilalţi, cîţi or mai rămîne, să se lege strîns de catargul liberalismului. În felul acesta Băsescu ar fi împiedicat să uzurpe emblema liberală, pe care încearcă din răsputeri s-o anexece, din oportunism căci de convingeri nu poate fi vorba.

    Aşa cum văd eu lucrurile prima grupare ar putea fi condusă, direct în ghearele lui Shere Khan, de Tăriceanu, E posibil ca acesta să-i reziste Cîrmaciului, cum s-a mai întîmplat.
    Iar ceilalţi să-şi păstreze, cu toată puterea, independeţa, alături de Antonescu.
    Dar, s-ar putea să nu mai văd clar tendinţele fiecăruia, pentru că de duminică searea încoace nu mi-a mai venit să urmăresc îndeaproape evoluţia lucrurilor.

Comments are closed.