Declaraţia inventar de care vorbeam în articolul precedent este un exemplu „de manual” al incompetenţei administrative româneşti. TOATE (absolut toate) informaţiile solicitate acolo există deja la CNAS, mai puţin informaţiile despre plăţi, care sunt la ANAF, care oricum le dă periodic. Dar de ce să punem nişte oameni să muncească eficient, când putem să pune TOATE firmele din România la muncă să ne dea nişte informaţii pe care noi le avem deja (dar [probabil] într-un alt format şi ne e lene să le transformăm). Din „fericire”, imbecilii au renunţat la acel certificat fiscal care avea termen de eliberare mai mare decât termenul limită pentru depunerea declaraţiei. Dacă i-aş suspecta că au unul-doi neuroni, aş zice că o fac înadins ca să amendeze firmele. Dar nu cred că sunt atât de inteligenţi. Pur şi simplu, nimeni nu gândeşte. Ce să mai vorbim de respect pentru contribuabil?
x
