Nu încetez să mă minunez de capacitatea românilor de a lovi cu ură în compatrioții lor. Negocierile dintre sindicatele Dacia și patronatul francez au devenit tradiționale, cam cum sunt concertele de Crăciun ale lui Șetfan Bănică. În fiecare an se pune de-o grevă mai mare sau mai mică, se negociază intens. În fiecare an, restul românilor îi înjură pe muncitorii de la Mioveni care se bat pentru drepturile lor, pe ideea „să zică bogdaproste că le dau francejii” salarii, că mâine aceștia își iau jucăriile și pleacă.
Anul acesta, mai apăsat decât alte dăți, patronatul încearcă să pună presiune pe sindicate. S-a ieșit în presă cu date specifice de salarii și beneficii, mai că nu s-au publicat ștatele de plată. S-au publicat analize față de situația din Maroc. Ambalată de…, hm, să-i spunem totuși presă, în lipsă de alt cuvânt care să exprima mai bine ce naiba fac persoanele respective, situația de la Mioveni pare asemănătoare cu cea din Coreea, unde liderul nord-corean amenință cu bombele nucleare.
Este însă realistă amenințarea francezilor? Din fericire, nu. Nici pe termen scurt, nici pe termen lung. Da, la modul teoretic, salariile din Maroc sunt mai mici decât în România. Da, la modul teoretic, este (ceva) mai ușor să transporți din Maroc în Europa de Vest. Practic, însă, salariile mici se datorează lipsei de calificare a forței de muncă și, mai important, lipsei unei tradiții industriale care să fi generat o cultură industrială. De bine, de rău, la Mioveni se fac mașini de 50 de ani, iar în România există o tradiție industrială de aproape o sută de ani. la Mioveni sunt deja două generații și se pregătește o a treia de muncitori industriali.
În al doilea rând, Maroc este, încă, o oază de stabilitate într-o zonă de conflicte – Egipt, Siria, Libia – ceea ce o face mai degrabă nesigură. Mâine poate veni la putere un regim islamist care să le confiște francezilor fabrica sau doar câteva atentate teroriste ca să-i liniștească. Presupunând însă că Maroc rămâne o țară liniștită și pașnică, fereastra de oportunitate salarială nu va dura foarte mult. Marocanii sunt acum unde erau muncitorii de la Pitești acum 5 ani. Ținând cont că tendința este de aliniere a salariilor, francezii nu ar avea decât vreo 10 ani la dispoziție până când salariile din Maroc să ajungă suficient de apropiate de cele din România ca să nu mai conteze diferența din punct de vedere economic. Dar 10 ani sunt prea puțin pentru a forma o mentalitate industrială într-o populație mult mai ruralizată decât cea din România.
În al treilea rând, în România sunt doi producători auto, iar în țara vecină și prietenă Ungaria sunt 3. Asta a permis în România deazvoltarea unui hub auto important, în care sunt prezenți majoritatea furnizorilor. Căci o mașină nu se face într-o singură fabrică. Un producător auto are sute de furnizori. [Și în Maroc se lucrează preponderent cu CDK fabricate la Pitești.] Eforturile logistice nu sunt justificate, fiindcă ponderea salariilor în totalul costurilor este relativ mică.
În urmă cu mai bine de un an spuneam că viitoarea generație de Logan va fi mai mare și ceva mai bine dotată astfel încât să se poată vinde cu 1000-2000 de euro în plus față de prima generație pentru a se acomoda inevitabilele creșteri salariale. Nu este exclus ca în gamă să apară o berlină compactă în viitor, dar, deocamdată, francezii au ales o altă cale. La Pitești au început să se producă mai multe mașini Renault, cu un preț mai mare decât Dacia. Nu este exclus ca în viitor la Pitești să se producă doar mașini Renault. Apoi, se dezvoltă un centru de cercetare și design. Posibil ca numărul de muncitori să scadă, dar valoarea adăugată să crească.
România trebuie să renunțe la mentalitatea de țară „low cost”. Și când niște oameni își cer drepturile, ar trebui să ne solidarizăm cu ei, nu să-i înjurăm. Fiindcă, pe termen lung, de binele lor depinde și binele nostru.
oare muncitorii de la bochum erau la fel de siguri pe ei ca și tine că fabricantul nu pleacă?
De la 3000 la 200 de euro este o diferență mult mai mare decât de la 500 la 250 ;). Și mai e și diferența între un produs de 7000 de euro și unul de 100.
Chiar dacă în Maroc salariile ar fi 50 de euro, diferența ar fi prea mică pentru a acoperi restul problemelor logistice și de calitate.
am citit toate calculele și motivele tale. sunt 100%. dar dacă i se pune pata francezului să plece, ce te faci? de asta zic, ușor cu decretele sigure pe scări.
Totuși, o corporație nu e Gigi Becali să i să pună pata pe vreun jucător și să-l trimită la echipa a doua. Deciziile se iau mai puțin emoțional, mai ales dacă vorbim de abandonarea unor investiții de mai mult de 1 miliard de euro. În cazul de față, cred că francezii au recurs la artileria grea mai degrabă fiindcă pe de-o parte nu se așteptau să aibă o opoziție atât de puternică, pe de altă parte, să preseze autoritățile care le sunt datoare cu niște promisiuni.
Altu fel, în viață nu există decât un singur lucru sigur.
Nu am nimic cu cei de la Mioveni dar nu prea sunt de acord cu argumentele dumneavoastra:
1) salariile in Maroc pot creste dar nici in Romania nu vor sta pe loc. Suntem totusi mai bine pozitionati decat ei: UE, NATO, etc.
2) traditia industriala de la Mioveni nu se poate compara cu cea a UK, Frantei sau Cehiei dar Renault a ales Romania deci nu asta a fost motivul principal.
Intr-un filmulet de prezentare al uzinei din Maroc se insista pe automatizare… probabil un mod de a suplini „traditia industriala”. Poate ca Renault nu va inchide la Mioveni dar va concedia masiv si va investi in roboti industriali. Dublarea salariilor la pachet cu concedierea a 50-60% din muncitori … grea alegere.
1) Viteza cu care vor crește salariile în România va fi mai mică decât cea din Maroc. Peste 10 ani eu zic că salariul mediu în România va fi undeva la 1200 de euro (echivalent de azi, desigur), în vreme ce în Maroc va fi 800-1000.
2) Renault a ales România pentru că avea deja fabrica, muncitori cu 30 de ani tradiție. În UK, Cehia, whatever, trebuiau să o ia de la 0 cu investiția. Automatizarea este pericolul real pentru Mioveni. Dacă se va continua cu Logan, probabil că riscurile sunt mai mici. Dacă se va trece la produse Renault, mai mari.
Atâta timp cât pentru același job avem salarii de 5000, de 500 și de 50 de dolari în funcție de țară, este clar că globalizarea va conduce la o uniformizare către un punct de echilibru și diferențele să fie date mai degrabă de legislația locală fiindcă prețul automobilelor (că tot vorbim despre ele) dar și al multor bunuri este relativ similar, indiferent de puterea de cumpărare dintr-o țară, este inevitabil că la un moment dat se va ajunge și la o convergență a salariilor.
Stroe pune accentul – rezumat de 10 minute – pe cu totul alte lucruri cand vorbeste de Maroc 🙂
Domnule Banu, doua sunt sigure. Ati uitat de taxe. 🙂
N-am uitat. Pentru ele există soluții.
Tradiția industrială în România are peste 150 de ani, nu sub 100 cum spui tu.
Una dintre primele rafinării din lume a fost în 1856 la Ploiești (uneori se spune prima, dar asta e ca Vlaicu vs Wright brothers), iar în 1877 erau deja vreo 20.
Du-te la Oravița și să vezi la muzeu atestate istorice de pe la 1700 și un pic – după retragerea turcilor s-au apucat să facă furnale. Iar la 1771 se infiintau Uzinele Resita.
La Galați a fost pe la 1848 făcută prima fabrică de conserve de la noi, tocmai din acest motiv e facultatea de ind alimentara acolo.
Iar lista poate continua …
Nu fac pe capitalistul, dar în muncile repetitive e doar o chestiune de timp până ca oamenii să fie înlocuiţi complet de roboţi. Care sunt foarte industriali indiferent din ce ţară operează, nu fac grevă, nu cer măriri de salariu, nu fată, nu, nu, nu…
Apoi, miliarde au mai investit şi alţii şi apoi au plecat. Depinde ce ponderi ai cu cheltuielile şi cât se reflectă în preţul produsului final. Dacă mâna de lucru umană sau electricitatea pentru roboţi e mai ieftină în altă parte, contează. Cât despre taxe, uită-te câţi din ăștia care ar putea schimba ceva se bat pe burtă cu boşii din MiFin. Inclusiv francezii.