Windows 8 sau cum să conduci o mașină fără volan, pedale și schimbător

Mi-am schimbat laptopul și cel nou a venit cu Windows 8 preinstalat. Deși folosesc noul Windows pe telefon de ceva vreme, impactul inițial a fost bulversant. M-am simțit ca și cum aș fi intrat într-o mașină fără volan, pedale și schimbător. Și eu sunt, cât de cât, un utilizator suficient de experimentat, având calculator personal încă din 1992 – un 286 SX 40 MHz cu 2 MB RAM și 80 MB Hdd (și coprocesor matematic – o minune a tehnicii pe vremea aceea) și căpătând abilități mult peste medie în domeniu (inclusiv 2 certificări Microsoft).

Nu am ratat nici un sistem de operare Microsoft de atunci. Windows 3.1, 3,11 for Workgroups, 95, 98, 98SE, Me, Xp, Vista, 7 și acum 8. Trecerea de la 3.1 la 95 nu mi s-a părut atât de bulversantă (deși a fost cu adevărat revoluționară), nici măcar trecerea de la XP la Vista (considerat un mare eșec). Noile versiuni adăugau și îmbunătățeau funcționalități, astfel că rata de adaptare era foarte mare.Vista a fost criticat pentru că îngreuna viața utilizatorului în vederea îmbunătățirii securității, dar, per ansamblu, 7 a confirmat că direcția adusă de Vista a fost corectă.

Noul sistem mi se pare foarte greu de folosit (OK, m-am obișnuit, cam în 2 zile) pe PC. Pe tabletă/telefon e OK, e simplu, numărul de aplicații utilizate e relativ mic. Pe PC, cu tastatură fizică și mouse este însă foarte neprietenos. Nu văd rostul ecranului tactil pentru un laptop și nici rostul unei interfețe destinate exclusiv acestuia. Sistemul dual (ecran tactil/mod desktop) complică inutil interacțiunea cu calculatorul. E foarte greu să-ți găsești aplicațiile, care, în proporție de 90% oricum funcționează în sistemul desktop, iar cele care funcționează exclusiv în interfața Metro sunt cu adresabilitate redusă. Nu înțeleg de ce au scos vechiul buton de start, băgând în schimb un surogat penibil și subfuncțional. Îmbunătățirile aduse de 8 diminuează productivitatea.

În mod clar, beneficiile aduse de noul sistem sunt mult mai mici decât neajunsurile, astfel că este explicabilă atitudinea împotriva Microsoft și rata redusă de adopție. La fel și faptul că mulți producători de PC vin cu opțiunea de downgrade la 7 (HP și Dell, poate și alții). Poate că ideea un sistem-3 echipamente nu este cea mai bună. Echipamentele tind să se specializeze. Telefoanele devin din ce în ce mai complexe, însă scopul principal îl reprezintă convorbirile. El nu va putea deveni niciodată un PC. La fel, tableta nu poate depăși zona de entertainment, nefiind proiectată pentru muncă. Poți identifica unele nișe în care uzul ei este util în activitatea lucrativă, însă rămâne la stadiul de nișă. Personal, nu le văd un viitor foarte lung pe măsură ce televizoarele devin din ce în ce mai inteligente iar ecranele telefoanelor mai mari și cu rezoluții mai bune. Majoritatea celor pe care îi cunosc eu au cumpărat o tabletă pentru copiii lor, puțini fiind cei care o folosesc efectiv ei înșiși. După ce trece entuziasmul inițial, jucăria este abandonată celor mici.

Da, piața de PC scade, pentru că partea de entertainment este înlocuită pe măsură ce crește nivelul de trai. Nu are rost să schimbi placa video la șase luni, procesorul în fiecare an, când o consolă are o durată de viață de peste 5 ani, dacă nu chiar mai mult. (Lăsând la o parte faptul că am impresia că am atins un vârf al tehnologiei care face ca avansul de-acum încolo să fie mai lent.) Nu mai are rost să vezi filme de pe calculator, fiindcă ai tableta sau chiar televizorul care se poate conecta la internet. PC, fie că e desktop, fie că este laptop, este o unealtă pentru muncă. Și pentru așa ceva trebuie gândit, atât din punct de vedere hardware, cât și software. Să ai același sistem de operare pe mai multe echipamente sună ca o idee genială precum apa caldă. În practică, e mai bine să separi munca de distracție.