Greșelile opoziției

Opoziția anti-PSD persistă în a face o mulțime de greșeli care o mențin într-o zonă a impotenței politice, în jur de 20-25%, cu care nu poate ajunge singură la guvernare:

  1. Plângerea la „Înalta Poartă”. Poate că a funcționat la un moment dat, însă plângerea și recursul permanent la UE/Comisia europeană/Ambasade este doar dovadă de impotență politică. Mai ales că sondajele ne arată o creștere semnificativă a sentimentului anti-european, iar una din cauze este fix aceasta.
  2. Neînțelegerea electoratului propriu și a restului electoratului. Există o minoritate, mai mult zgomotoasă decât numeroasă, care nu scot electoratul PSD din „săraci, asistați social, proști”. Or lucrurile nu mai sunt chiar așa, electoratul PSD este mult mai divers, mai echilibrat sociologic. „Țăranii” și „săracii” sunt oricum restrânși numeric și puțin implicați în viața politică. Acuzațiile și violențele de limbaj, aroganța, nu fac decât să-l îndepărteze și să-l țină captiv PSD.
  3. Incapacitatea creării unei alternative reale. Opoziția este spartă acum în 3 – mă rog, PNL nu cred că mai rezistă mai mult de un ciclu electoral, fiind doar un PSD mai prost organizat. Nici unul din partidele de opoziție nu este mai bine organizat, nu au un set de lideri cu competențe și personalitate care să-i facă o alternativă. Hai să îl acceptăm pe Dacian Cioloș ca alternativă plauzibilă de premier, deși a avut un mandat absolut mediocru. Nu există cineva pe Finanțe – chiar și comparat cu Teodorovici, Câțu este doar un caraghios penibil – nu au un om pe Justiție (tema lor de vârf), pe social… În momentul de față, PSD are o idee politică OK, Wage Led Growth, care în contextul actual funcționează. Opoziția se bate cu logica și cu realitatea economică încercând să convingă că ziua este noapte și invers.
  4. Focusarea excesivă pe Justiție. Atâta timp cât la noi ceea ce se cheamă justiție a însemnat doar o luptă între facțiuni rivale, ea nu mai are nici o relevanță politică pentru oamenii obișnuiți. Acest lucru s-a văzut și la ultimele alegeri când oamenii au votat bine-mersi PSD. S-a văzut și la numărul din ce în ce mai mic de oameni scoși în stradă. Pur și simplu, oamenii au obosit de false urgențe, de spaime.
  5. Excesul. Campaniile împotriva Vioricăi Dăncilă nu au făcut decât s-o umanizeze și, de la un punct încolo să devină simpatică, așa cum a fost făcut simpatic de Cațavenci cenușiul contabil comunist Nicolae Văcăroiu. Vânarea tuturor greșelilor și transformarea lor în meme a condus pur și simplu la plictiseală generală.
  6. Concentrarea excesivă pe PSD. OK, acum toată lumea știe că PSD e nașpa, că Viorica Dăncilă este incompetentă, că Liviu Dragnea (și tot PSD) e penal. Ce facem mai departe de #muiepsd? Scădem toate salariile? Dăm afară toți bugetarii? Arestăm toți „asistații sociali care nu vor să muncească” cum propune PNL? Adică, dincolo de naivitățile specifice unor politicieni noi, realitatea este că este vizibilă de la o poștă lipsa de înțelegere a unor fenomene economice, a unor proceduri de bază într-o democrație.

 

5 comments to “Greșelile opoziției”
  1. Pingback: Știrile zilei - 12 noiembrie 2018 ⋆ zoso blog

  2. Wage Led Growth is never a good idea, dimpotriva, e stupida. Daca vrei sa aduci bani la buget marind cu forta leafa minima pe economie, ce vei produce, pe termen scurt, va fi doar o crestere a incasarilor la buget, dar reversul medaliei e ca, imediat dupa acel termen scurt, creste inflatia si incepe evaziunea. Nu poti trai la nesfirsit din taxe pe consum, trebuie sa mai si produci ceva.

    • @Alex
      WLG funcționează în anumite condiții. În România există o fereastră de oportunitate, atâta timp cât raportul distribuției între capital și muncă este fix invers decât în celelalte țări din UE. Asta explică pe de-o parte emigrația românească, pe de altă parte, profiturile raportate de multinaționale la filialele din România. Că nu poți miza la nesfârșit pe WLG este altceva, dar, pentru moment suntem încă în fereastra de oportunitate.
      Și altă chestie, hai să renunțăm la prostia asta cu „nu se mai produce nimic în Români”, ok? Nu ai exporturi anuale de peste 60 miliarde de „nimic”.

  3. Cred ca articolul pleaca de la o premisa gresita. Opozitia se mentine la un procent in jur de 20-25%? Asta e scorul PNL. Ce facem cu USR si MRI, care apar in sondaje cu 10-15%, le ignoram? Iar daca presupunem ca sunt erori de sondare, de ce nu presupunem ca si procentele altor partide sunt gresite? Ceva nu se leaga

    • Aici sunt 2 aspecte. Așa cum am spus în articol (dar și în cele mai vechi, PNL este un PSD mai prost organizat, are un electorat destul de similar cu acesta). Electoratul modernist, pro-occidental a migrat de mult la USR. Posibil să mai fi rămas câțiva rătăciți în PNL, for the old times sake, dar, per ansamblu, au rămas tot cei pe care îi pot mobiliza primarii (asta nici măcar nu am zis eu, este de la Mihai Voicu).
      Per total, nu cred că acest electorat depășește 20-25%, plimbați prin diverse partide.
      Al doilea aspect, dacă scorul USR de 10-15% este plauzibil, 10% la Cioloș este penibil. Nu are cum să aibă atâta un partid care nu există. USR a avut câteva acțiuni, este partid parlamentar, a avut acea acțiune #fărăpenali care le-a adus ceva vizibilitate și abia sare de 10%.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Comments links could be nofollow free.