Chestii despre criză – 2

Apocalipsa

Deja, așa cum preconizasem în articolul anterior, ne îndreptăm către scenariul chinez, ceea ce înseamnă că, cel târziu la jumătatea lui mai, revenim la business as usual. O indicație asupra datei o vom avea în jur de 15 aprilie, când vom vedea cât se va prelungi starea de urgență.

  1. Nu trebuie să ne panicăm de numărul mare de șomeri. O bună parte din ei sunt ai firmelor multinaționale care și-au închis fabricile. Din cei probabil un milion, 70-80% vor reveni la locurile de muncă. Partea proastă este că va mai urma un val, de rundă a doua, din firmele care își vor vedea diminuată activitatea. Ținând cont că probabil vom avea o pierdere de PIB de circa 10-15%, este de așteptat ca până în iarnă să mai crească numărul de șomeri, de data asta cei reali.
  2. România are o expunere importantă pe industria auto, care oricum era destul de afectată. Deci vom avea și noi scăderi semnificative pe zona asta, ceea ce va afecta tot ecosistemul. Dacia are avantajul că este low-cost și că, cel puțin pentru următoarea perioadă, discuțiile legate de ecologie și creșterea securității vehiculelor vor fi lăsate mai moale. După cum probabil că și nebunia cu mașinile electrice se va mai reduce, mai ales că este nesustenabilă. Ford are două modele OK, Ecosport și Puma, cred că va fi ok.
  3. Perioada de întrerupere ceva mai mică face ca, totuși să fie suportabilă per ansamblul economiei. Însă vor dispărea multe firme noi, „proaspete”, cu câteva luni vechime, care nu apucaseră încă să intre pe plus, mai ales din zona HORECA, în special restaurante, baruri, cofetării și cafenele, de tipul „boutique”, multe deschise de multinaționaliști care-și descoperiseră un hobby, care începuseră să se apară în număr mare. De asemenea, vor dispărea multe companii de training, „consultanță”, wellbeing și alte mofturi.
  4. Unele companii pot profita de noua situație de pe piața muncii pentru a mai reduce costuri (adică a mai tăia din personal, din păcate, nu totdeauna ceea ce trebuie), eficientiza unele procese interne. Nu știu dacă mulți dintre cei care au plecat din multinaționale în antreprenoriat și care vor să se întoarcă vor mai reuși.
  5. Anul acesta se va reduce la minim cam tot ce înseamnă turism extern, ceea ce poate fi o gură de oxigen pentru HORECA locală – hoteluri, pensiuni. Probabil Bulgaria sau Grecia vor rămâne ca variantă estivală fiindcă se poate merge cu mașina. Decât că este foarte complicat acum cu concediile vara, fiindcă este posibil ca anul școlar să ajungă până în august și nici cei care vor avea serviciu s-ar putea să nu fie lăsați să-și mai ia așa ușor concediu fiind necesare recuperări.
  6. Întrebarea de bază în momentul de față este dacă va urma valul doi în noiembrie-decembrie, așa cum sunt scenariile „standard” în pandemii. Este clar că va fi mult mic, nu cred că vom mai ajunge la un shut-down total, dar posibil să afecteze iar economia.
  7. Se tot vorbește de trecerea la producția locală. Da, este o idee minunată, doar că pentru producție, costurile de intrare pe piață sunt mult mai mari. Ai nevoie de echipamente, ai nevoie de oameni mai mulți, autorizații/avize. Asta înseamnă capital, ceea ce nu prea se găsește pe piața locală. Și nu doar capitalul nu se găsește, ci nici know-how-ul specific unei activități de producție. Am tot spus că modelul omului de afaceri român este JR.

Chestii de urmărit

  1. Capitalul chinez. China urma să deschidă de la 1 aprilie o sucursală locală a Bank of China. De urmărit ce se va întâmpla, dacă va acorda credite pentru achiziția de echipamente din China, de exemplu, dacă va duce la creșterea prezenței „micilor” investitori chinezi. Spre deosebire de marile puteri, China s-a dorit mereu o soft-power și este posibil ca strategia ei de expansiune să meargă pe un alt model. Dacă marile proiecte le sunt refuzate, să urmărească o altă abordare.
  2. Anglia, Germania, deja plâng după muncitorii români, deci o parte din șomaj se va rezolva.
  3. UE a murit, să-i fie țărâna ușoară. Probabil că vor urma 2-3 poate chiar 5 ani de certuri pe „viitorul Europei”. Posibil să avem o Ligă a Nordului (Germania, Austria, Olanda, Scandinavia) și o Ligă a Sudului (Franța, Spania, Italia).
  4. De văzut în ce măsură SUA va mai putea rămâne un actor global sau va trece la statutul de putere regională într-un sistem global multi polar.
  5. Ungaria s-a putinizat deja, Polonia e pe cale să. România are șansa imensă de a avea politicieni atât de proști încât nici măcar o dictatură să nu fie în stare.
  6. PNL nu a gestionat chiar atât de rău situația, dar a comunicat execrabil și au reușit să enerveze atât de multă lume încât nu mai au șanse. În momentul ăsta sunt cam cum era PSD înainte de arestarea lui Dragnea. USR a dispărut politic, a rămas un ONG. Surprinzător, posibil ca Plusul lui Cioloș să facă pragul, e de văzut dacă împreună cu USR sau ba. Nicușor și-a cam luat iar țeapă. Vorba lui Ghiniohanis, ghinion.

 

4 comments to “Chestii despre criză – 2”
  1. Nu trebuie să ne panicăm de numărul mare de șomeri. O bună parte din ei sunt ai firmelor multinaționale care și-au închis fabricile. Din cei probabil un milion, 70-80% vor reveni la locurile de muncă. Partea proastă este că va mai urma un val, de rundă a doua, din firmele care își vor vedea diminuată activitatea. Ținând cont că probabil vom avea o pierdere de PIB de circa 10-15%, este de așteptat ca până în iarnă să mai crească numărul de șomeri, de data asta cei reali.

    Somerii aia au datorii la banci… domnul Isarescu, Vasilescu, cu ceilalti, au deservit intotdeauna mediul bancar strain.
    Incepe numaratoarea Cati isi vor pune capat zilelor…

    România are o expunere importantă pe industria auto, care oricum era destul de afectată.

    Nu, Franta are o expunere importanta pe industria auto. Renault e si firma si marca inregistrarea loiala populatiei & statului francez.

    Însă vor dispărea multe firme noi, „proaspete”, cu câteva luni vechime, care nu apucaseră încă să intre pe plus, mai ales din zona HORECA, în special restaurante, baruri, cofetării și cafenele, de tipul „boutique”, multe deschise de multinaționaliști care-și descoperiseră un hobby, care începuseră să se apară în număr mare.

    Horecile nu sunt firme, totusi. E slow-food.
    Firma e cu productie in masa, linii de asamblare, ehee…

    Am tot spus că modelul omului de afaceri român este JR.

    JR?

  2. Ne spui ceva si despre plimbatorii de hartii din administratia locala? N-ar fi momentul acum pentru digitalizarea in masa a Romaniei si astfel sa scapam de o povara bugetara imensa? Oare n-ar fi ok si o reducere a salariilor directorilor de la companiile de stat care traiesc doar din subventii?

    • Faci greșeala de a te raporta la numărul maxim de bugetari, 1.2 milioane. În realitate, funcționarii publici sunt 120.000 și sunt insuficienți. Sunt însă zone care pot fi mult reduse.
      Cu salariile este o discuție subiectivă.
      Digitalizarea are limitele ei.

      • Salariile sunt subiective iar digitalizarea are limitele ei tocmai pentru a nu se reduce numarul functionarilor. La mine in comuna, unde primarul e de la pnl(el o fost initial cu basescu) si-a angajat in primarie toate rudele incat se calca intre ei pe picioare iar treaba nu fac deloc.

Comments are closed.