Noiembrie, ultimul bal

Noiembrie, ultimul bal

Pe măsură ce trec zilele resimt din ce în ce mai tare că ne aflăm în noiembrie 1989, în plin delir grandoman ceaușist. Lumea se prăbușește în jurul nostru, dar presa miluită ne spune că guvernanți sunt cei mai buni și cei mai performanți în vreme ce economia tremură din toate încheieturile.

Atunci, Ceaușescu băga banii în construcții și proiecte megalomanice, gen Casa Poporului, canalul Dunăre-București, acum Johannis cumpără ca disperatul armament de parcă mâine ne invadează Putin sau armata chineză. La un calcul sumar sunt peste 10 miliarde anul acesta!!!!! Suntem singura țară din NATO care a depășit, într-un an de pandemie, procentul de 2% alocat pentru armament. În condițiile în care se moare în spitale fiindcă nu sunt materiale și echipamente și de 10 luni nu s-a făcut absolut nimic, în speranța că va trece totul de la sine și se va rezolva cumva.

Se iau măsuri absolut cretine, cum este asta cu piețele, dar nimeni nu suflă în fața întâiului consumator al țării și a marelui robot, ba chiar în cretinismul lor, urcă piețele pe acoperiș, desfac pereți, numai-numai să nu se supere „tovarășii”. E un adevărat spectacol de postelnici și bobu.

Miliția populară este asmuțită împotriva populației, presa miluită împotriva dujmanilor poporului. Peste tot avem o „Cântare a Covidului”, de pe marea scenă a țării, pe micul ecran, creând o mistică cvasi-religioasă, cu martirii, sfinți mucenici sau necredincioși gata să fie luați de miliție și amendați întru plata rachetuțelor.

Atunci, agenturile străine și șpionii împiedicau dezvoltarea multilaterală a republicii, acum este pe-se-de, (și avocatul poporului) (și Curtea Constituțională) singurul vinovat care împiedică atingerea zenului suprem.

Pentru asta, avem neapărat nevoie de alegeri, pentru că fără ele rămâne întâiul consumator „nelegitimat” și marele robot fără „parlamentul lui”.

Și desigur, poporul prost și nerespectător de lege, care nu apreciază genialii săi conducători. Este clar, nu-i merităm, nu sunt de nasul nostru asemenea valori care ne vor cu atâtea eforturi binele și noi, niște nerecunoscători, nu vrem să li-l dăm.