Prima: Există două chei de citire a rezultatelor acestor alegeri: victoria „dreptei” (PD, PNL, UDMR > 60%) sau victoria electoratului anti Traian Băsescu (PSD + PNL + UDMR = cca 70%). Personal, aş zice că a doua este interpretarea corectă, chiar dacă am avut o campanie electorală ceva mai ideologizată. În funcţie de cum va lectura Traian Băsescu acest rezultat, vom avea şi premierul.
A doua: am estimat corect 2 rezultate din 3. M-am înşelat (puternic) la democraţi fiindcă am supraestimat absenteismul (de fapt, nu absenteismul, participarea la vot fiind aproape de cea estimată de mine – între 35 şi 40% – cât influenţa lui asupra scorului electoral al PD).
Te-ai cam înşelat cu PD-ul într-adevăr … deşi mi-aş fi dorit să nu te fi înşelat!
Nu de alta, dar în mintea mea oarecum conservatoare noţiunea de ideologie la care aderi sau nu are rădăcini puternice şi de-aia nu pricep cum poate exista o struţo-cămilă ca PD-ul, cu sau fără L în coadă.
Probabil tot conservatorismul meu este cel care mă face să nu înghit traseiştii politici, şi uite-aşa n-m mai avut pe cine vota! drept care, pentru prima oară de 19 ani încoace, nu m-am dus la vot. În ce mă priveşte, politica a devenit o telenovelă interesantă (spre deosebire de telenovelele „clasice”) dar la care te uiţi exact ca la orice altă telenovelă: indiferent câte episoade sari, nu vei fi pierdut nimic, pentru că totul se rezumă la cine cu cine şi-o trage şi cine pe cine fentează!
Nici eu nu am avut cu cine vota, cei doi candidaţi fiind unul penibil (Antonel Tănase), celălalt anonim (Rareş Mănescu), dar am votat politic.