Generaţiile „Spiru”
Iniţial aveam în minte două articole cu totul diferite, dar până la urmă am ajuns să le leg fiindcă sunt conectate chiar mai mult decât bănuiam la prima vedere. Recent am derulat un proiect de recrutare pentru un client. Am tangenţă cu activitatea de HR din 2002 şi fac recrutare de prin 2003-2004. Mi-au trecut prin mâini CV-urile a cel puţin 10.000 de persoane (cu puţin efort, le pot găsi prin backupuri pe toate). Ultima oară a fost în 2006, când am recrutat pentru ISS unde eram director general. Ce m-a speriat nu a fost numărul mare de candidaţi (peste 600) faţă de în jur de 300 cât primeam maxim prin 2005, ci cantitatea enormă de CV-uri irelevante pentru poziţie. Însă mai presus de asta, în definitiv, e criză, oamenii sunt disperaţi, este absolut şocantă calitatea mediocră a oamenilor din spatele CV-urilor. Trei sferturi din ele conţineau greşeli gramaticale şi erori de redactare care sugerau că persoana respectivă nu prea se descurcă în MS Word. Asta în condiţiile în care, cu o singură excepţie din peste 600 de CV-uri, toţi erau absolvenţi de studii superioare (aproape 2/3 „Spiru Haret” şi SNSPA, în condiţiile în care postul cerea medic sau farmacist).