PNL. Punct. De la capăt?

Congresul PNL s-a încheiat fără vreo surpriză majoră cum a fost la PSD. În definitiv, liberalii nu doar că nu aveau motiv să-şi schimbe liderul (care obţinuse cel mai mare scor din partea partidului – pentru cârcotaşii care insistă pe ideea „locului 3”, le sugerez o analogie cu fotbalul: Pentru Recolta Stoicăneşti, performanţa ar reprezenta-o promovarea în divizia A şi rămânerea acolo, nu câştigarea campionatului…), dar nici nu aveau cu cine. Singurul potenţial contracandidat, Călin Popescu Tăriceanu a refuzat lupta, complăcându-se într-o poziţie marginală de unde nu cred că va mai reveni vreodată. Tocmai această absenţă a unui challanger (Orban a fost o glumă proastă) este problema cea mai importantă a PNL.

PNL – The Party is Over

Ajungerea lui Victor Ponta în fruntea PSD şi în poziţia de viitor candidat al social-democraţilor la preşedenţie prinde PNL în offside. Pornit pe caii mari ai iluziei că este „liderul opoziţiei”, Crin Antonescu devine brusc a cincea roată la căruţă. El nu a înţeles că, la alegerile prezidenţiale precedente, nu a fost decât un Remus Cernea la o scară mai mare, acumulând voturile celor nemulţumiţi de Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Acele voturi au dispărut cam la fel de uşor cum apăruseră şi PNL este din nou în zona 15-16%, unde ajunsese după debarcarea lui Tăriceanu şi ieşirea de la guvernare.

RON-ul ochiul dracului

Stimaţi oameni ai muncii din mass-media (că ceea ce faceţi voi nu este jurnalism), moneda naţională este leul. Nu RON-ul, pe acelaşi principiu conform căruia moneda americană este dolarul nu…

Reînnodarea tradiţiei

PSD face acum ceea ce trebuia să facă în 2005. Ion Iliescu îşi desemnează moştenitorul legitim, în persoana lui Victor Ponta, reparând eroarea din 2005. Am spus mai demult că el ar fi soluţia perfectă pentru PSD, însă nu-i acordam prea multe şanse crezând că nu va intra în competiţie. Judecând după atacurile care deja au apărut în zona oranjulie, disperarea este mare devreme ce Excrementul Zilei (după trecerea la „fratele Păunescu” nu mai merită nici măcar beneficiul îndoielii) publică un atac mizer pe tema procurorului Panait. Mă aşteptam, fiind una din vulnerabilităţile lui Ponta şi promptitudinea cu care a fost resuscitat subiectul arată că „băieţii” au reflexe rapide. Din păcate, însă, credibilitatea mass-mediei este inexistentă astfel că atacurile se vor pierde în cantitatea enormă de rahat aruncat în ventilator.