Blogărind din 2005
Implicarea preşedintelui în campanie, deşi probabil că toţi consilierii i-au spus că asta va avea efecte negative asupra PD, arată frustrarea acestuia. Oricât ar prerora el despre „profilul european” şi alte vrăjeli penibile, nu are altă variantă decât să-l numească pe Victor Ponta. Actualele alegeri au doar două necunoscute: a) care va fi „prefixul” scorului USL, 5 sau 6 şi b) care va fi prefixul scorului PD, 1 sau 2.
Unul dintre punctele-cheie ale campaniei PD este ruperea USL. Toţi liderii acestui partid dau ca sigură ruperea după alegeri, făcându-şi planuri că vor intra la guvernare alături de PNL. De ce s-ar sparge USL în condiţiile în care va câştiga în jur de 60% din mandatele noului parlament nu se explică. Nici nu ar avea cum, fiindcă nu are nici o logică. Este o temă de campanie, care are rol de a mobiliza „trupele” şi a aburi „sponsorii”, altfel greu de convins să mai arunce bani pe un partid fără şanse de a mai câştiga ceva.
În ultima vreme am citit mai multe materiale care încearcă să inducă ideea că 2013 va fi un an catastrofal, deşi premisele nu sunt tocmai nefavorabile, mai ales că 2012 a fost un cu totul şi cu totul atipic: a fost un an care a avut doar 10 luni (februarie şi iulie, datorită temperaturilor extreme, au paralizat economia), 4 guverne (includ aici şi guvernul care va rezulta după alegeri), o campanie electorală continuă. Cu toate acestea, economia va fi probabil pe plus în 2012 – nesemnificativ, dar totuşi pe plus, datele macro arată bine şi ne vom încadra în ţintele de deficit, ceea ce arată că deşi au fost campanii electorale, guvernele nu au sărit calul. Singurul „derapaj” este cel al cursului valutar, totuşi, suportabil, dar care afectează inflaţia. Din nefericire, deficitul de cerere rămâne încă mare, astfel că în absenţa unui alt derapaj al leului, inflaţia nu va mai creşte. În plus, în 2012, România a avut majoritatea proiectelor europene blocate pentru fraudele şi neregulile comise sub conducerea PD.
