PoliTichii

În vreme ce PSD şi PD se întrec în ridicol moţiuni simple, unul propunând o moţiune simplă pentru un ministru care nu mai face parte din guvern de luni bune, iar ceilalţi depunând o moţiune pentru o activitate prestată de un ministru într-un moment în care le era coleg de Guvern, PNL îşi construieşte pas cu pas un program politic interesant.

Colegul meu de la Cadran politic, Arthur Suciu şi-a făcut şi el blog. Mihnea, tu ce mai aştepţi?

Fostul premier a pornit o ofensivă puternică pentru a reveni în prim-planul vieţii politice după o perioadă de discreţie. Că avem de a face cu o strategie şi cu o mişcare poltică serioasă o constituie şi faptul că din strategiile de comunicare nu a fost uitat internetul, toate ziarele de ieri povestind cum Adrian Năstase a început să blogheze.

Macovei. Monica Macovei. Am spus de multe ori (aici sau aici, de exemplu) - şi multă lume m-a contrazis - că Monica Macovei a fost efectiv un dezastru pentru Justiţie,…

Agenda cetăţeanului este un termen foarte vehiculat în perioada aceasta, toate partidele acuzându-se unul pe celălalt că s-au depărtat de ea. Preşedintele Băsescu a apărut după referendum cu un program reprezentând, spune el, adevărata agendă a cetăţeanului, numai că puţine din punctele respective reprezintă cu adevărat o preocupare a societăţii româneşti. Care este adevărata agendă a cetăţeanului?

E foarte interesant cum o ştire absolut plictisitoare a reuşit să-mi trezească nostalgia... În 1987, la Vila Klaus, am petrecut una dintre cele mai tari vacanţe ale pubertăţii mele, într-o…

În iarnă lansam supoziţia că Stolojan şi grupul său nu sunt creaţia lui Traian Băsescu, ci încearcă să facă şi ei o carieră politică la umbra „marelui jucător”, toleraţi de acesta, la fel cum este tolerat şi un Talpeş, de exemplu. Faptul că democraţii nu se grăbesc să strângă relaţia cu „dragă Stolo” pare să confirme această ipoteză. În sprijinul acestei idei vin câteva momente politice interesante:

Situaţia din PSD este din ce în ce mai confuză. Partidele lui Băsescu au reuşit să puncteze din nou ca partide de opoziţie, depunând înaintea social-democraţilor două moţiuni simple pe aceleaşi teme pe care voiau să le depună aceştia. În plus, conflictul Vanghelie vs. Ponta & Dâncu este de natură a afecta negativ imaginea.

Săptămâna care a trecut a avut câteva evenimente foarte interesante. Ceea ce a surprins a fost atacul jenant al câtorva „organe de presă” împotriva ministrului de Externe, încercând să prezinte cele două minute de dialog cu presa drept întreaga întâlnire de patruzeci de minute cu secretarul de Stat american. Chiar nu-mi închipuiam că se poate merge cu manipularea chiar în halul acesta.

Se tot vorbeşte despre reforma clasei politice şi aceasta este indisolubil legată de votul uninominal, o legătură însă mai degrabă subţire şi greu de demonstrat în practică. Dar, alegătorilor li s-a spus că prin vot uninominal se stabileşte o legătură directă între aleşi şi alegători şi atunci toată lumea vrea vot uninominal. Este însă suficient să citeşti „O scrisoare pierdută” pentru a sesiza că această legătură nu există şi că nu în tipul de vot constă problema clasei politice.