Emoţii, isterii şi psihoze

Ceea ce se întâmplă acum în economia mondială şi, prin ricoşeu, la noi este o nouă formă de criză. Nu cred că mă înşel dacă spun că este pentru prima dată când o criză economică nu se bazează deloc pe realităţi economice, ci pe o isterie declanşată de criza subprime din SUA.

Şi apropo de criza subprime din SUA, poate că este timpul să-i spunem pe numele adevărat: fraudă de proporţii. Practic avem exact aceeaşi problemă ca în cazurile Enron & the rest. O „inginerie financiară” care ne arată că ai noştri sunt mici copii pe lângă ce pot face capitaliştii adevăraţi. Numai că frauda asta nu afectează chiar atât de tare economia americană, iar pe cea europeană cu atât mai puţin.

Economia mondială nu stă deloc rău – şi nici economia românească nu are probleme. În Europa sunt aşteptate creşteri de 2%, la noi sunt toate şansele să trecem din nou de 6% graţie unui an agricol care promite să fie mai bun. Chiar nu există elemente de natură economică pentru a explica în mod logic şi coerent scăderea. Să vedem cât mai ţine isteria.

5 comments to “Emoţii, isterii şi psihoze”
  1. punctul tau de vedere e partial eronat si partial inexact.

    1. criza subprime nu e nici o „inginerie financiara” ci reprezinta inconstienta oamenilor fara venituri care si-au cumparat case peste posibilitati si inconstienta bancilor care le-au dat banii.

    2. nu subprime-ul din SUA e core-ul crizei. asta este doar triggerul pentru o criza a bancilor la nivel global, cu repercusiuni asupra tuturor sectoarelor economice care vor accesa finantare mult mai greu. criza de bani e marea problema. cand toate marile banci din lume pierd 40-50% din capitalizare!! si aici intra citybanck, royal bank of scotland, societe generale…meryll lynch samd cred ca putem vorbi de o megacriza bancara datorata nu crizei subprime ci exploziei pietei derivatelor. pentru ca pe o piata riscanta s-au folosit leverage-uri in cascada…iar pierderile sunt uriase. u know…o scadere de 10% pe un leverage de 1% inseamna ca trebuie sa aduci 9% de acasa. iar daca creditele astea u fost securitizate si vandute ca bond-uri…treaba s-a dus in toata economia.

    so…pietele sunt in criza…au mai fost, isi vor reveni…insa subestimarea problemei nu o rezolva.

  2. 1. Inconştienţa „oamenilor sărmani” aia a fost stimulată de un marketing corespunzător, iar cea a băncilor de un comportament a la Enron.

    2. Nu cred că putem vorbi de o criză a băncilor în general, ci doar a anumitor bănci. Nu este vorba de o mega-criză, băncile cu probleme vor fi preluate sau vor fi închise. Mă tem în momentul de faţă pe piaţa mondială există lichidităţi exagerate (inclusiv la noi), numai că acum sunt mulţi speriaţi aşa că pe termen scurt putem vorbi de o oarecare lipsă.

    3. Nu e vorba de subestimare, ci, zic eu, de o contextualizare mai potrivită. Nu poţi vorbi de o criză economică mondială în condiţiile indicatorii macroeconomici stau bine. Cel puţin deocamdată.

  3. Nu cred că este vorba (doar) de isterie. Este firesc să existe în orice economie declin, iar imperiile să decadă. Nu cred că se va întâmpla aceasta în 2008, dar în curând SUA nu va mai fi nici liderul economic şi poate nici jandarmul lumii.

  4. Cred ca discutia trebuia inceputa de la ce este subprime loan ( http://www.investopedia.com/terms/s/subprimeloan.asp) .

    Din punctul de vedere al definitiei Cristi nu ai dreptate nu e frauda si nici inginerie. Ai observat insa perfect ca unii americani momiti de un marketing agresiv s-au intins mai mult decat le era plapuma. Asta s-a suprapus pe o scadere a valorii imobilelor si pe o agitatie bursiera mai mult decat nefireasca pe fondul scaderii dolarului.

    Problema este ca marile banci s-au aruncat in subprime pentru a creste profiturile si si-au asumat riscuri prea mari iar acum se vede.

  5. @Mihai
    Când o bancă dă un credit ipotecar de x00 mii de dolari „doar cu buletinul” în ideea că e acoperită, e inginerie financiară 100%. O fi isărescul lor mai destupat la minte, dar mai este şi o lege SOX, mai sunt norme bancare de prudenţialitate… Şi aici nu vorbim de cazuri izolate, ci de politici acceptate de managementul băncii. Am serioase dubii că cineva acolo în management nu a fost în stare să se gândească la faptul că e ceva putred în acest sistem şi că va veni nota de plată.

    @Mihnea
    Statutul SUA de mare putere mai este încă întreţinut de două elemente: faptul că preţul petrolului este stabilit în dolari şi faptul că au o armată puternică. Restul sunt elemente colaterale, neimportante „in the big picture”.
    Pentru evoluţia pe termen mediu e de urmărit şi proiectul uniunii monetare asiatice, de care am scris eu în Cadran anul trecut.

Comments are closed.