Semne că economia își revine

Apar tot mai multe semne că economia începe să-și revină după 5 ani de criză.

  • Sunt deja doi ani de creștere economică și și anul acesta este preconizat ca economia să rămână pe plus. În 2013 este posibil ca și în euro PIB să ajungă la valoarea din 2008.
  • A crescut numărul tranzacțiilor imobiliare. Pe anumite segmente, prețurile nu numai că au încetat să scadă, dar au și crescut ușor. Am căutat activ să achiziționez un apartament timp de aproape 8 luni. Tot ce avea un raport bun calitate/preț se vindea relativ repede, uneori în maxim o săptămână. Complexul în care m-am mutat s-a vândut integral (178 apartamente) în 5 luni, în condițiile în care a fost finalizat complet undeva prin octombrie.
  • Retailerii se extind. În Drumul Taberei, Kaufland a deschis deja un magazin, are unul în construcție la cca 1,5 km de primul, și demarează în curând construcția la un al treilea. Tot în Drumul Taberei, se construiește un Auchan și vom avea în aceeași intersecție 3 mari magazine: Billa, Auchan și Kaufland. În condițiile în care în cartier mai era Cora, la Lujerului, un Real în AFI și nici Carrefour Orhideea nu este foarte departe. Nu mai vorbesc de Mega Image, fiindcă le-am pierdut șirul. Emag își propune o creștere de 30% în 2014 și alți vânzători de electrocasnice și IT mizează pe creșteri similare.
  • Oarecum legat, sunt din ce în ce mai multe firme care prognozează creșteri pe domeniul lor de activitate, ceea ce arată un optimism în creștere. Totuși, crizele au și o componentă psihologică puternică, astfel încât așteptările influențează negativ comportamentul.
  • Scade viteza de creștere a restanțelor la credite și numărul restanțierilor. În noiembrie 2013, numărul restanțierilor a scăzut cu 17.000.
  • Continuă să crească economiile populației și ale firmelor în bănci.
  • Scade numărul celor care emigrează, crește numărul celui care se întorc. Un articol recent vorbea pentru 2013 de circa 170.000 de persoane care au plecat și cam tot atâtea care s-au întors în 2013.
  • Au început să sune băncile pentru a vinde credite. Și nu vorbesc de băncile cu care am relații, care mă mai sună o dată la 3 luni să-mi propună diverse servicii suplimentare, ci alte bănci, care probabil că nu au date concrete privind istoricul meu,  fac cold selling, deci sună dintr-o bază de date.
  • În 2013 nu am pierdut nici un client din cauze „economice” (se închide, reduce activitatea, face economii). Sigur, nu e foarte relevant, însă eșantionul meu de clienți este destul de reprezentativ, fiind preponderent afaceri mici, 15-30 de angajați, și suficient de mare (cam vreo 50 de firme).

Nu înseamnă că de mâine va fi soare și totul va fi bine. Dar, per ansamblu, va fi mai bine.

11 comments to “Semne că economia își revine”
  1. Punctual eu as zice ca nu e chiar asa. Pe rand:

    – fara agricultura (care are crestere conjuncturala) de fapt economia nu ar avea crestere, a fost un articol bun in zf care explica simplu asta zilele trecute, 2013 a fost cel mai bun an agricol din ultimii 20 de ani.
    – este un caz clasic de economie – de fapt oferta este mai mica decat cererea pe segmentul high end, nu prea are legatura cu macro
    – lupta e pe low end, competitie in pret, segmentul economic, piata de fapt se consolideaza si se ascute pe concurenta in pret nu pe creat valoare.
    – este un argument anecdotic, da exemple daca ai
    – este efectul invers al luatului de credit in perioada 2006-2009, romanii fac orice ca sa scape de credite in ziua de azi, hence prioritatea in a le plati.
    – e normal sa creasca economiile in defavoarea consumului sau investitiilor. Semn mai degraba de vremuri nasoale, nu de revenire.
    – sunt din ce in ce mai putini oameni buni, iar media celor care pleaca s-a dus mult in jos in cazul celor calificati. De fapt de obicei pleaca direct de pe bancile liceului la facultati de afara si dupa aia iau job, lucru neprins in statistici legate de imigratie. forta necalificata cred ca e pe un echilibru fara sa fie afectata de anglia si in plus exista inca un middle class care nu are motive sa se care. e drept ca din ce ince mai putine insa exista.
    – legat de cold caling pentru credite bancare intrebarea e daca te-au sunat in calitate de reprezentant al firmei sau in calitate de persoana fizica. In primul caz e normal, bancile nu au de unde sa creasca, IMM e buzele tuturor desi vand produse care nu au product/market fit. In al doilea poate esti client cheie, premium etc (in termeni bancari se numeste HNWI – high net wirth individual). All in all, tot un argument anecdotic 🙂
    – intrebarea corecta in cazul portofoliului tau de clienti este cati din ei au 1. probleme de cah flow si 2. probleme legate de cerere afectata de contextul macro, coroborate cu industriile in care activeaza. E posibil sa nu fi pierdut clienti pentru ca le furnizezi un serviciu cheie, inelastic in contextul pietii 🙂 All in all, iar, e mai degraba un exemplu izolat, cum ar fi si cel pentru mica mea firma de software.

    Dupa cum vezi, si nu e primul articol, realitatea ta poate fi usor decosntruita ca nefiind nereprezentativa. 🙂 Nu spun ca gresesti, m-as bucura sa gresesc eu cu ce e mai sus insa stii si tu ca nu e alb si negru ci doar gri. Numai ca griul de azi e spre maro in Romania, oricate justificari am gasi in lumile noastre paralele.

    • @Dragoș Novac
      Apreciez acel chiar 😉 Categoric este mult gri, dar ceva mai deschis decât în urmă cu 2-3 ani. Acum, pe puncte:
      – Am citit analiza cu agricultura, înainte să apară în ZF, pe blogul lui Florin Câțu. INteresant este că nimeni nu discută de ce crește agricultura. Aici lucrurile devin interesante, fiindcă este depășit momentul în care agricultura depindea de Doamne-Doamne/Romica Jurcă. Avem parte de un proces în evoluție, care pe termen scurt se poate accelera ușor, de profesionalizare prin investiții importante (în special din bani europeni) dar și de fiscalizare lentă a unui domeniu ocolit până acum. Deci, cei 1,5-2% sunt aici pentru o vreme. Mai mult, efectul de antrenare în cazul lor este mult sporit decât în cazul industrial, deoarece vorbim de entități românești, nu de multinaționale care-și repatriază instant capitalurile.
      – Cred că bătăliile pe preț s-au cam încheiat. Mă uit la telefonie, care e una dintre cele mai competitive. Prețurile sunt cam aceleași de vreo doi ani, ofertele sunt relativ apropiate. Piața auto – foarte lovită de criză – la fel, nu prea mai vezi discounturile generoase. În general, marjele s-au redus suficient de mult încât să mai fie loc de umblat aici fără a pune în pericol supraviețuirea.
      – Nu cred că oamenii buni sunt din ce în ce în ce mai puțini. Nu am auzit de vreun val de decese, iar plecările sunt relativ constante din punct de vedere statistic. Oamenii buni sunt aici, dar nu mai pleacă imediat pentru 50 de euro și nici nu acceptă slujbe sub nivelul lor.
      – Cold-calling: și/și. Clar argument anecdotic, dar e ceva nou, ceva ce nu exista în urmă cu doi ani. Domeniul însă probabil că va începe abia acum restructurarea și cel puțin o bancă mare are probleme structurale serioase, însă nelegate de mediul extern, ci aproape exclusiv cel intern.
      – Outsourcingul este prin definiție un domeniu cu o cerere fooarte elastică. Domeniul de conformare legislativă este unul foarte fluctuant în raport cu presiunea exercitată de stat asupra firmelor. În ceea ce privește 1) da, sunt domenii puternic afectate de un cash-flow impredictibil și sezonier (publicitate/tipărituri/farma/construcții), restul, mai degrabă nu. 2) În cel mai rău caz stagnează, însă majoritatea sunt pe creștere. În general, cei plasați pe nișe high end o duc mai bine decât cei pe low end.
      @Dragoș B
      Din păcate da, București, Timișoara, Cluj, Brașov sunt OK, Pitești, Craiova, Constanța, Galați, Brăila, Sibiu, Arad așa-și-așa, restul sunt spre moarte clinică, dacă nu au ajuns deja acolo.

  2. Dumneavostra vorbiti doar de Bucuresti. Ori de mult Bucurestiul este la un alt nivel cu pretul nenorocirii restului tarii.

  3. Agreem ca dezagreem. Poate din Drumul Taberei se vede altfel, poate chiar ne asteapta o perioada 2014-2020 de lapte si miere :-))) E singura parere de genul asta auzita, inclusiv de la voci care profita din plin de Victoras. O sa vedem.

    • N-am să înțeleg niciodată cum pot asocia unii oameni expresia „mai bine” cu lapte și miere… De ce trebuie să superlativizăm? Evident că nu vom deveni până în 2020 o Elveție… Ungaria mi se pare însă un obiectiv tangibil 😉

      PS Acum sunt mai la margine de Drumul Taberei, poate e aerul mai tare 😆

  4. Atata timp cat consumul e la pamant nu cred ca va fi vizibila in viata oamenilor aceasta revenire. Nu poti sa faci prognoze doar bazate pe Bucuresti. Cei plecati se intorc pentru ca in Italia si Spania situatia se inrauteste din ce in ce mai mult nu pentru ca se imbunatateste la noi. In 2008 investitiile straine erau peste 8mld de euro fata de 2 mld de acum. Nu vreau sa par pesimist dar daca punem ca anul asta sunt 2 randuri de alegeri…

  5. Sunt domenii de activitate care nu raspund „in timp real” la fluctuatiile economice indicate de cifre. Acolo mai e de tras pana sa se ajunga la linia de plutire…

  6. Păi următoartul pas pentru banat ar fi zone de 75-100%, cam nivelul Franței, și nu cred că încă e acolo.
    Daca te uiți la NUTS3, vezi că sunt 5 județe în zona 50-75. Timișoara, Cluj, Brasov, Sibiu, Constanța. Probabil că și Arges e pe aproape.

  7. Pe de alta parte, la 30% economie nefiscalizată, s-ar putea să ai dreptate, și de fapt realitatea să fie mult mai închisă la culoare pe graficul ăsta. Și din alt punct de vedere, dacă treci de 75% mi se pare că nu mai beneficiezi de fonduri europene pe multe măsuri. Și atunci, partea asta nefiscalizată îți aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.

Comments are closed.