Poate pierde Klaus Johannis în fața Vioricăi Dăncilă?

S-a lansat un bulgăre care pare să prindă neașteptat și să capete potențial de avalanșă. După ce Ludovic Orban a început să pună în aplicare eternul program PNL „Let’s make PSD great again”, Johannis a demarat programul „Cum să pierzi alegerile în 14 zile”. Și cum el e omul lucrului bine făcut, poate chiar îi reușește.

În 2014, când se părea că Ponta nu are cum să piardă alegerile, tot la fel a început. De la niște enervări ale unor români din diaspora care nu au putut vota, aparent inofensive, dar rostogolite pe FB la greu, s-a creat un val de emoție pe care PSD l-a subestimat și au condus în final la câștigarea alegerilor de către Klaus Johannis.

Acum, lucrurile par să se repete. Johannis se vede dintr-o dată sub tirul unor critici venite din zona de dreapta. Au apărut articole critice în DW sub semnătura lui Petre Iancu, în G4Media sub semnătura lui Tăpălagă, chiar și în Ziare.Com scris de însăși doamna Dogioiu:

Asumarea resemnata a votului negativ, permanenta cocolosire a taberei opuse PSD pe ideea ca nu sunt mai rai ca PSD au avut o contributie la situatia in care am ajuns, adica la cea mai proasta garnitura de candidati la prezidentiale.

Dacă se pedalează puternic pe aroganța lui Klaus Johannis, pe excesele sale de putere – trăim într-o țară în care eticheta de dictator se lipește foarte repede – pe faptul că acum controlează foarte strict  guvernul „său” și-l transformă pe Ludovic Orban într-o marionetă ca Boc, coroborat cu declarațiile apocaliptice ale noilor miniștri și a premierului însuși privind „dezastrul” lăsat în urmă de PSD, dezastru totuși infirmat de statistică, de BNR și de agențiile de rating, poate readuce oamenilor în minte coșmarul băsist al tăierilor de pensii și salarii.

Mai mult decât atât, pas cu pas românii care trăiesc în țările din UE și românii din țară au fost puși unii împotriva altora, creându-se diferențe clare de statut între cele două categorii, creând frustrări de fiecare parte. Cei din țară se simt frustrați că căi plecați „le decid soarta”, cei plecați învinovățesc PSD pentru plecarea lor. Celebrul miting din 10 august a fost „mitingul diasporei”, deși în realitate cei din piață nu aveau nici o legătură. PSD a ignorat inițial diaspora, până s-a fript, dar dreapta a insistat masiv – inclusiv Dan Barna spera să intre în turul doi pe voturile diasporei – și a creat și amplificat această diferență de statut, care acum poate adânci frustrările celor din țară.

Ceea ce nu s-a înțeles de cei de dreapta este că PSD a fost penalizat pentru bramburelile de la începutul guvernării – schimbatul a trei premieri și emoția artificială creată pe tema Justiției. Cu tot cu Dragnea, PSD se stabilizase după investirea Vioricăi Dăncilă, după pierderea masivă din 2017. Viorica Dăncilă însăși, după „eliberarea de dictator”, s-a descurcat decent și a rezistat foarte bine bullyingului. Altfel, lucrurile au mers bine, a crescut nivelul de trai, a crescut economia puternic.

Din punct de vedere politic, PSD poate aduce la vot între două și trei milioane (au fost trei milioane la primul tur, împărțite între trei candidați). În 2014, candidatul PSD a avut 3,8 milioane voturi în turul 1, iar Johannis 2,9. Acum situația este inversată, doar că Johannis a primit numai 3,3 voturi, în condițiile în care ceilalți doi candidați ai dreptei au avut în jur de un milion, față de un milion și jumătate în 2014 (Tăriceanu, Elena Udrea și Monica Macovei).

Asta ne arată că, istoric vorbind, bazinul pentru voturile „stânga/dreapta”  este relativ egal, în jur de patru milioane, diferența făcând-o emoția momentului.

Dreapta a câștigat pe emoții. În 1996 a fost acel „credeți în Dumnezeu, domnule Iliescu”, în 2004 acel „la țepe în Piața Victoriei” și zvonurile despre „miliardul” furat de Năstase, care au adus la vot echivalentul useriștilor de azi, în 2009 a fost vizita la Vântu, iar în 2014 alegerile din Diaspora.

Și mai este un aspect. Din 2016 încoace, pesediștii și alegătorii lor sunt supuși sistematic unui bullying care i-a transformat într-o majoritate tăcută. La exit polluri, „spirala tăcerii” a fost de 6% pentru candidatul PSD. Este foarte posibil ca mulți să nici nu mai fi mers la vot din această cauză. Or, scorul neașteptat al Vioricăi Dăncilă, coroborat cu eliminarea din joc a lui Ponta și Tăriceanu – nu doar ca promotori ai lui Diaconu, ci efectiv ca alternativă politică pentru pesediști, va face ca și activul de partid să fie mai… activ, va face ca electoratul să simtă că „se joacă”. Acesta este și mesajul transmis foarte puternic de influencerii PSD de câteva zile.

Așa cum dreapta nu a câștigat niciodată alegerile, ci PSD le-a pierdut pe emoții, este posibil ca acum să le piardă dreapta. Problema este că, indiferent de deznodământ, rămâne jumătate de țară frustrată. Și chiar dacă acum Johannis rămâne în funcție, toamna viitoare la Parlamentare PSD va reveni și va forma guvernul, generând noi frustrări la dreapta.