Habemus guvernum. Deja mașinăriile de partid au început cu gălăgia specifică. PSD urlă cu „moștenirea dezastruoasă”, PNL urlă cu „intrarea șobolanilor în cămară și mănâncă austeritatea muncită cu greu de eroul nostru Bolojan”.
Sigur că fiecare tabără trebuie să-și țină galeriile în priză. AUR e ținut de epopeea lui Călin, PNL trebuie să țină vie icoana lui Bolojan, iar PSD are nevoie de scuze pentru că nu poate mulțumi pe toată lumea. În ciuda propagandei, nu cred că PSD se va mai comporta ca în perioada Ciucă-Ciolacu. Avem un alt context, atât intern cât și internațional, o altă conjunctură financiară. Este perfect adevărat că în momentul de față Grindeanu se comportă ca orice șef mediocru și slab, încercând să pară un zbir în control, urlând și țipând la toată lumea, dar dincolo de gălăgia momentului mi se pare interesant subiectul deschis de el cu privire la reforma administrativă cu caracter de urgență prin asumarea răspunderii.
Reforma administrativă este clar că trebuie făcută, la modul practic există consens în această direcție. Ai localități moarte complet depopulate care nu mai au sens administrativ. ‘70% din localități nu se pot susține financiar. Există prezumpția că „nu s poate face reformă administrativă fiindcă se opun primarii care aduc voturi”. Alegerile anterioare au demonstrat însă fix faptul că nu mai au nici o putere. România s-au schimbat, primarii de comune cu 100 de locuitori nu mai au ce voturi să aducă ori fix ei sunt propriu-zis ținta reformei. Politica se face la oraș unde sunt alte priorități. Deci nu „primarii” sunt principalul obstacol. Cu puțină diplomație se poate gestiona și opoziția UDMR care este încolțită din toate părțile. Noua administrație maghiară nu mai este dispusă să-i sponsorizeze și i-a eliminat din procesul de acordare a cetățeniei maghiare.
Conform unui articol, datele de la Ministerul Dezvoltării privind structura bugetelor locale pentru anul 2024 evidențiază diferențe semnificative între unitățile administrativ-teritoriale (UAT) în ceea ce privește autonomia financiară. Doar 901 de UAT-uri dintr-un total de 3.187, adică 28,2%, reușesc să acopere cel puțin jumătate din bugetul propriu cu venituri proprii. Situația evidențiază un dezechilibru major în capacitatea autorităților locale de a-și genera resurse financiare proprii. În total, doar 200 de localități înregistrează un procent de peste 70% din buget acoperit din venituri proprii, în timp ce aproape 800 de UAT-uri (781) se bazează în proporție de peste 70% pe alocări externe, precum fonduri guvernamentale sau europene, pentru funcționarea lor. Inclusiv orașele mari au probleme:
De exemplu, Bucureștiul are sectoare cu niveluri diferite de independență financiară:
- Sectorul 1: 86,1% venituri proprii
- Sectorul 4: 66,2% venituri proprii
Aceasta evidențiază diferențe semnificative în colectarea și utilizarea resurselor locale.
La nivel național, municipiile mari prezintă un grad mediu spre ridicat de autonomie:
- Cluj-Napoca: 79,5% venituri proprii
- Brașov: 83,8%
- Timișoara: 65,1%
- Iași: 67,7%
PSD propune comasarea, într-o primă etapă, a 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori. Mai întâi voluntar, apoi posibil prin lege. Sunt promise investiții de patru miliarde de lei pentru stimularea fuziunilor. Sorin Grindeanu cere adoptarea cadrului reformei până în martie 2027.
Pentru desființarea județelor este nevoie de schimbarea constituției. Sigur că se poate folosi un artificiu administrativ, astfel încât, de exemplu, actualele regiuni de dezvoltare să se numească „județe”, iar fostele județe să dispară ca unitate administrativ teritorială sau să primească o altă denumire.
Sondajul CURS arată un ușor avans al AUR și al PSD, o ușoară scădere la PNL, stagnare la USR, în linii evoluțiilor logice. Spuneam că această criză este una existențială pentru PSD și PNL, primul care mișcă pierde și dispare. PNL a mișcat, din păcate pentru ei prea târziu. Bolojan a pierdut momentul de victimizare din primele zile ale crizei, PSD a profitat și acum e rândul lui să aibă un moment favorabil. Momentan pare că Bolojan încă deține controlul partidului, Tișe nefiind capabil să obțină vreo tracțiune, însă ne aflăm abia la început. Pe de altă parte, nu-l văd pe Bolojan ca om de opoziție, deci rolul pe care trebuie să-l joace acum nu i se potrivește. De asemenea, el în general s-a înconjurat de oameni din afara partidului – Pâslaru, Gheorghiu, până la un punct, Ciucu (aici e un subiect separat) – și, cumva s-a lipit de el eticheta de „userizare” a PNL. Nu-l văd nici părăsind PNL pentru USR, deci mai degrabă odată cu debarcarea previzibilă se va reîntoarce în provincie asemenea lui Boc, de exemplu. Când se va întâmpla asta este de văzut ce se va întâmpla cu fanii USR mutați la PNL, că nici acest partid nu are un leadership serios. Oricum, în PNL sunt vreo 3 grupări, nu-mi dau seama exact de ponderi: aripa „penticostală”, în general foarte conservatoare, mai aproape de CpF, aripa „PSD”, orientată spre afaceri și colaborare și aripa „USR” resuscitată de Bolojan (înclin să cred că mai degrabă neintenționat). De văzut cum vor coexista în continuare.
USR pare să fi scăpat de presiunea dinspre PNL, dar tot are probleme în a mobiliza ceva electorat dincolo de bula lor. La ei, principalele amenință sunt partidele desprinse din ei, în primul rând SENS, care în momentul când va căpăta o suficientă vizibilitate și tracțiune poate rupe masiv. Deocamdată este la 3% prin sondaje, în București era să treacă pragul, posibil ca la următoarele alegeri să o facă la nivel parlamentar fiindcă sunt singurii care atacă teme precum prețul caselor, chiriilor, de exemplu.
AUR continuă procesul de melonizare, aici principală problemă este ce se va întâmpla cu Călin Georgescu care poate rupe semnificativ din voturile lor (cum a fost cu POT la alegerile din 2024). Procesul e în desfășurare, e de urmărit. Dar cred că s-a atins nivelul maxim, peste 35% nu au unde să se ducă.
