Blogărind din 2005
Declaraţia de azi a preşedintelui reprezintă mai mult decât o gafă comunicaţională. Este o reacţie infantilă, ca a văcarului care s-a supărat pe sat şi se înscrie în seria greşelilor majore ale preşedintelui. Deja Mircea Geoană i-a dat cu tifla. În caz că nu ştiţi referinţa, citiţi mai departe…
Dan Andronic pune pe blogul său o întrebare foarte interesantă referitoare la oportunitatea intrării PSD la guvernare. Din punct de vedere pragmatic, o coaliţie PNL-PSD-UDMR este singura capabilă să guverneze şi să genereze o majoritate parlamentară atât acum, cât şi după alegerile următoare. Traian Băsescu face ca cele două partide ale sale să fie excluse din orice combinaţie şi este mai mult decât evident că acestea nu vor fi în stare să adune suficiente voturi pentru a guverna singure.
Acum că rezultatele finale sa-au mai ajustat puţin, cred că ar fi util să facem fiecărui partid important o analiză SWOT. Deci:
Pentru a putea răspunde la aceste întrebări este nevoie să stabilim întâi sistemul de referinţă la care ne raportăm: la rezultatele din 2004 sau la aşteptările de dinaintea scrutinului. Numai în cazul preşedintelui lucrurile sunt mai simple. Referendumul a fost un eşec umilitor şi a fost urmat de una dintre cele mai jenante apariţii publice ale lui Traian Băsescu. Nu cred că l-am mai văzut vreodată pe Traian Băsescu bâlbâindu-se atât de tare, vehiculând informaţii neverificate, neterminându-şu frazele şi râzând isteric aiurea în tramvai.
După atâtea discuţii şi analize prin ziare, la TV sau pe bloguri, m-am gândit că ar fi utilă o sumarizare a părţilor bune şi a părţilor rele ale celor două sisteme de vot. Deci:
