Blogărind din 2005
Peste weekend au apărut două sondaje realizate de institute cu „afinităţi” opuse: INSOMAR, pro Traian Băsescu, aparţinând lui Sorin Ovidiu Vântu, şi BCS, apropiat de PNL. Rezultatele sunt foarte apropiate, ceea ce ne face să credem că sunt relativ corecte, astfel încât putem să le analizăm fără teama de a greşi prea tare.
Apariţia expertizei tehnice în dosarul flota şi concluzia ei că nu există nici un prejudiciu pică într-un moment extrem de prost pentru Traian Băsescu, în plină discuţie privind manipularea justiţiei şi a procurorilor DNA de către preşedinte. Pentru „prietenii” preşedintelului, această dovadă este sfântul Graal, dovada supremă de care aveau nevoie pentru a demonstra oricui că DNA-ul face sluj în faţa preşedintelui.
România a avut, în ultimii ani, un proces de recuperare mai rapid decât regiunea şi a reuşit să reducă semnificativ diferenţele faţă de regiune, întârzierile comparativ cu Polonia, cu o economie similară, reducându-se de la 6 la 3 ani în privinţa convergenţei nominale şi de la 8 la 5 ani pentru convergenţa reală.
Data Media publică un sondaj interesant, comentat aiurea de Cotidianul. De altfel, cei de la Cotidianul sunt parcă din ce în ce mai des surprinşi în flagrant delict de… prostie. Oricum, ei au avut o campanie furibundă – mult exagerată, în opinia mea – împotriva lui Mircea Geoană. Oricât de proastă ar fi părerea despre un om politic, nu poţi utiliza exclusiv la adresa sa o etichetă mai mult sau mai puţin inspirată şi să te pretinzi ziar „quality”. Dar în România eticheta de quality şi-o arogă orice ziar în care ştirile despre manelişti apar mai rar de una pe zi.
Inflaţia din zona euro a depăşit, în septembrie, nivelul ţintit de Banca Centrală Europeană (BCE), pentru prima dată în ultimele 12 luni, influenţată de majorarea preţurilor petrolului, potrivit datelor biroului de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, citat de Reuters.
Deja azi nu mai vorbeşte mai nimeni de „ministrul-caltaboş”, lucru relativ normal într-o ţară în care memoria publicului durează maxim 3 zile, iar între timp au apărut deja alte evenimente importante la „ordinea zilei”, cum ar fi victoria din meciul cu Olanda sau chestia aia bisericească de la Iaşi unde s-au dus toţi politicienii inclusiv „domnul Becali”. Remeş a fost deja uitat, acum a intrat în folclor. Deşi s-a clătinat un pic, guvernul Tăriceanu a rămas pe poziţie.
Comentariile pe seama filmului şpăgii ministeriale s-au oprit, în funcţie de tabăra în care se află comentatorul, fie asupra şpăgii, fie asupra modului în care informaţia a devenit publică, situaţie care permite ambelor părţi să ignore faptele. Simpatizanţii liberalilor se concentrează doar asupra lui Traian Băsescu, insultând astfel inteligenţa propriilor suporteri, în vreme ce tabăra adversă se concentrează doar asupra şpăgii eludând lipsa de deontologie profesională a Rodică Culcer şi faptul că instituţii ale statului sunt antrenate într-un război (până la urmă) româno-român.
