Cazul Orban sau cum ce e prea mult strică
Isterie, isterie…
Chiar nu înţeleg această isterie cu începutul grădiniţei la 3 ani. Fiul meu a început în toamna aceasta grădiniţa la 3 ani şi 2 luni. Este cel mai mic într-o grupă „amestecată”, dar nu a avut nici un moment probleme de integrare, socializare şi chiar pot spune că a făcut progrese deosebite. Şi, oricât de mare ar fi mândria mea de părinte şi dragostea faţă de cel mic, nu, nu sunt tatăl unui geniu sau copil supra-dotat. E pur şi simplu un copil normal.
PD-L şi reconfigurarea spectrului politic
Naşterea noului partid nu trebuie, totuşi, privită numai cu ironie şi superioritate faţă de modul jenant în care s-a petrecut, aşteptând ca membri celor două grupări să se ia la bătaie. După câte se vede, momentul penibil a fost trecut şi nici prin filiale nu bate vânt de răzmeriţă. Sau dacă bate, el nu ajunge în presa centrală.
„Who are those guys?”
De la stânga la dreapta şi înapoi
Una dintre tezele avansate în ultima vreme este că apariţia marelui partid de dreapta va duce la „sufocarea” PNL, care va pierde electoratul său în favoarea noului partid. Deşi logică, teza mi se pare eronată şi nu cred că cele două partide vor concura în vreun fel pe acelaşi electorat.
Iupisi şi blogurile
Cei de la UPC au lansat o campanie de promovare pe bloguri, oferind stickuri USB şi chiar un Mac. O bună ocazie de a relua povestea aventurii mele cu UPC, soldată chiar şi cu o reclamaţie la ANPC. Deci…
A (re)început atacul…
Acum, Emil!
După-amiaza aceasta am avut, împreună cu Virginia Mircea, redactor-şef la Cadran politic, o discuţie de peste două ore cu Emil Constantinescu, pe care o veţi putea citi săptămâna viitoare în numărul pe decembrie al revistei. Am descoperit o personalitate surprinzătoare, inteligentă şi mi-am schimbat complet părerea pe care o aveam despre el. Până acum preluasem cam pe nemestecate imaginea sa din mass-media, fără a acorda atenţie şi punctului său de vedere.